CNSMLA

Consumul de droguri injectabile

În România cel mai frecvent sunt injectate heroina și noile substanțe psihoactive („legalele”). Alte droguri care se pot administra pe cale injectabilă sunt cocaina, metamfetamina, ketamina sau medicamente ca Vicodin sau Adderall.

În anul 2019, conform ultimului Raport Național Privind Consumul de Droguri în România generat de Agenția Națională Antidrog, procentul persoanelor consumatoare de heroină era de 0,9% din populația cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani. În București, numărul estimat al persoanelor care își injectează opiacee se ridică la 10680. Dintre persoanele care au solicitat tratament pentru consumul de droguri, 25,4% au acuzat probleme medicale asociate consumului de heroină.

Injectarea drogurilor se realizează cel mai frecvent intravenos. Există și situații în care drogurile sunt injectate intramuscular datorită deteriorării venelor sau dificultății de a „intra direct pe venă”. Majoritatea drogurilor există pe piață sub formă solidă, motiv pentru care înainte de injectare sunt preparate.

Printre consumatorii de droguri injectabile din România se disting două categorii, create în funcție de prețul drogului și efectul acestuia. Dacă persoanele din vârful piramidei sociale aleg substanțe precum cocaina care depășesc prețul de 100 de euro pe gram, persoanele de la baza piramidei aleg substante ca heroina sau „legalele” care pornesc de la 5 euro pentru o doză. De la sine înțeles este că, cu cât prețul scade, cu atât calitatea drogului scade. Desigur că o persoană cu o situație financiară bună poate consuma heroină, însă heroina pe care o va consuma va fi mai calitativă prin comparație cu heroina vândută persoanelor cu statut socio-economic scăzut. Pentru cei din urmă, consumul de droguri este asociat cu nenumărate riscuri, de la situație locativă precară, până la dificultăți de accesare a sistemului medical.

Care este diferența între administrarea drogurilor pe cale orală și injectabilă?

Calea injectabilă presupune un traseu mult mai scurt al drogului parcurs până la creier (sange – inima – sistem respirator – creier). Efectul este resimțit în aproximativ două minute și are o intensitate mai mare decât în situația în care ar fi fost administrat pe cale orală. Această modalitate de administrare crește însă riscul de supradoză și scade timpul pentru instalarea dependenței.

Ce riscuri în plus aduce injectarea drogurilor prin comparație cu administrarea orală?

Riscurile sunt legate în mare parte de procesul și modul de injectare. Este important unde și cum este preparat drogul, cât de sterile sunt instrumentele utilizate. Acele și seringile este obligatoriu să fie sterile. Pericolul constă în posibilitatea infectării cu virusul HIV, HVC, HVB. De asemenea există posibilitatea apariției infecțiilor la nivelul pielii și probleme ale sistemului intravenos.

Heroina

Heroina, este un drog din categoria opioidelor și este obținută sintetic din macul de opium (Papaver Somniferum). Opioidele se remarcă prin acțiunea lor intens analgezică (anestezică, calmare a durerii).

Heroina în formă pură este o pudră albă. Pe piață însă se găsește sub o formă cu grad scăzut de puritate având o culoare alb-maronie, ceea ce ridică probleme consumatorilor care nu știu niciodată cu ce substanță este „îndoită” marfa. De cele mai multe ori se folosesc medicamente pisate cu care este amestecată heroina pentru a crește cantitatea vândută. Poate fi vorba și despre făină sau lapte praf.

Instrumentele utilizate pentru administrarea drogurilor injectabile includ pe lângă seringă, un recipient în care drogul este amestecat cu apă (preferabil apă pentru preparate injectabile) și alte substanțe. Dintre materialele utilizate ar trebui să facă parte și materiale de dezinfectare a suprafeței injectate. În Portugalia, unde consumul și posesia de heroină este decriminalizat, campaniile de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile implică distribuirea de seturi de injectare care conțin: seringi, recipientul de amestec („tigăița”), acid citric, apa pentru preparate injectabile, și tampoane cu alcool pentru dezinfectarea suprafețelor injectate.

La nivel fizic, cognitiv și afectiv definitorii pentru intoxicația cu opioide sunt simptome precum: euforia urmată de apatie, agitația sau lentoarea psihomotorie, afectarea capacității de judecată, mioza sau midriaza, somnolența sau coma, vorbirea neclară și deficitul de atenție sau memorie. Alte efecte ale consumului de opioide: carierea și căderea dinților, constipația, pierderea severă în greutate etc.

Persoanele care consumă heroină dezvoltă următoarele simptome ale sevrajului în urma întreruperii consumului: dispoziție disforică, greață sau vărsături, mialgii, lăcrimare, rinoree și midriază, febră și transpirații, diaree, căscat și insomnie.

Heroina ca o îmbrățișare caldă

Pentru a înțelege modul în care heroina acționează la nivelul creierului, merită a fi aduși în discuție receptorii opioizi μ (miu). În corpul uman există deja neurotransmițători care se leagă de receptorii opioizi și au ca efect reducerea durerii, generarea stării de bine și eliberarea de hormoni. Doi dintre neurotransmițătorii de acest tip sunt endorfinele și enkefalinele. Cu alte cuvinte, endorfinele blochează substanța P responsabilă de durere înainte ca aceasta să ajungă la receptori. Heroina, se leagă de receptorii μ (miu), îi activează și blochează transmiterea durerii.

Consumul de droguri tari cum este heroina modifică sistemul de „start”, „stop” al creierului aflat în cortexul prefrontal care influențează comportamentele oamenilor. Astfel, persoana care consumă heroină nu își poate controla impulsul de a consuma, creierul blocându-se în starea de „start” și având afectată capacitatea de a lua decizii.

Persoanele care consumă heroină își descriu starea de după consum ca fiind una de anestezie, fără durere, fără gânduri care să producă teamă, îngrijorare, anxietate, „ca și cum toate problemele sunt puse într-un sac și singura soluție pentru ele este heroina”. O persoană care consumă heroină și „legale” spune: „La heroină, după ce tragi, nu mai știi nici ce te doare, nici ce te îngrijorează, adormi. La legale, e altfel. Legalele te țin treaz, te panichezi, îți atrag atenția oameni, obiecte pe care treaz nu le vezi, ai senzația că ești urmărit. Heroina îți închide ochii, legalele ți-i deschid.” Se observă din descrierea persoanei caracterul anestezic al heroinei și cel stimulant al drogurilor legale. Uneori, heroina și legalele sunt administrate în același timp pentru a obține efectul liniștitor al heroinei și energia dată de legale.

Prevenire?

Incercarea de prevenire a consumului de droguri, injectabile sau nu, implică motivele care îi predispun pe oameni la consumul de droguri. Desigur că este important ca potențialii consumatori să cunoască consecințele consumului de droguri. Din păcate, doar cunoașterea consecințelor nu este o piedică pentru începerea comportamentului de consum. În cazul adolescenților care traversează o perioadă de construire a indentității în care orice este interzis este atractiv și în care simțul pericolului și al riscului este redus, doar cunoașterea consecințelor și inducerea fricii nu este suficientă în încercarea de a preveni consumul de droguri.

Pornind de la mărturisirea persoanei care consumă droguri și care definește practic heroina ca un pansament pentru durere, este important de luat în considerare ce produce durere oamenilor. De ce au oamenii nevoie de anestezia emoțională generată de droguri? De ce sunt drogurile, tutunul sau alcoolul alese ca modalități de socializare? Cum și de ce un adolescent împrumută comportamente de risc din anturaj, din grupul social? Să fie oare vorba de o nevoie aprigă de apartenență, de lipsa abilităților de socializare și de o nevoie de integrare înțeleasă într-o manieră dăunătoare? Ce greutate au evenimentele încărcate de suferință care au modificat răspunsul oamenilor la stres și care au generat un tablou emoțional dificil de gestionat și suportat?

Există o varietate foarte mare de situații pe care oamenii, copii sau adulți să le experimenteze și în urma cărora stresul resimțit să fie peste resursele cu care ar putea să îl gestioneze. Studiile arată că persoanele expuse evenimentelor adverse în copilărie (de la a fi victima violenței domestice, până la a trăi alături de un părinte care suferă de o boală mintală) sunt mai predispuse la consumul de droguri. De asemenea, modul în care un individ vede lumea, modul în care relaționează și se raportează la el și la oameni contează atunci când vine vorba despre consumul de droguri. Multe dintre caracteristicile psihologice care se contituie în factori de putere și rezistență în fața consumului de droguri se formează în copilărie în relația cu părinții și persoanele de autoritate (educatori, învățători, profesori). Gestionarea stresului, a conflictelor, dezvoltarea tiparelor de gândire, a modului de relaționare, a integrării în grupurile sociale, toate fac parte din categoria abilităților dezvoltate în familie prin gesturi mici.

Tratament?

Tratamentul consumului de droguri injectabile, în speță tratamentul consumului de heroină include pe de-o parte componenta medicamentoasă și pe de altă parte componenta comportamentală.

În renunțarea la consumul de heroină, medicamente ca metadona și buprenorfina înlocuiesc heroina și fac mai ușoară trecerea către abstinență. Simptomele de sevraj sunt mai ușoare, aproape inexistente.

Alături de tratamentul medicamentos, consilierea psihologică întregește o eventuală rețetă de succes, învățând persoana în cauză alte metode de a face față stresului, de a relaționa, încurajând-o să se descopere și să își găsească alte activități de interes, motivând-o și susținând-o pe parcursul călătoriei spre renunțarea la consumul de droguri.

Foarte important de luat în considerare este că persoana consumatoare de substanțe trece prin diferite etape ale schimbării: de la nesiguranță și nehotărâre în ceea ce privește renunțarea la consum, până la revenirea la comportamentul de consum. Atunci când persoana recade în consum este important ca această recădere să nu fie pusă pe seama relei voințe sau să fie considerată o dovadă de slăbiciune. Dependența de substanțe devine și este parte integrată în viața unui om. Este irațional să credem că acest comportament nu va mai apărea niciodată sau că renunțarea la el este doar o chestiune de voință.

Astfel, răbdarea, toleranța și sprijinul sunt uneltele cu care fiecare persoană din jurul consumatorului de substanțe poate să ofere o mână de ajutor în renunțarea la consum.

Reducerea riscurilor!

Între prevenire și tratament exită o cale de mijloc: reducerea riscurilor. Ce înseamnă de fapt reducerea riscurilor asociate consumului de droguri?

Reducerea riscurilor implică desfășurarea de activități care să scadă în cazul consumului de droguri injectabile riscul de transmitere a infectiilor virale (HIV, hepatite), riscul de moarte prin supradoză, etc.

Activitățile cele mai des întâlnite sunt distribuirea de seringi, colectarea seringilor utilizate și crearea de spații speciale unde persoanele care consumă droguri să fie în siguranță atunci când se injectează. Aceste spații sunt numite camere de consum și au ca scop oferirea unui spațiu sigur cu materiale sterile și instrumente de măsurare a purității substanțelor, astfel încât să scadă șansa de moarte prin supradoză sau șansa utilizării de instrumente nesterile.

Mai mult decât atât, conceptul permite prezența cadrelor medicale, a lucrătorilor sociali și psihologilor, ceea ce ușurează accesul persoanelor consumatoare de droguri la serviciile socio-medicale, acest fapt având un impact pozitiv asupra calității vieții persoanelor care consumă droguri. Un psiholog portughez explică importanța activităților de harm reduction „Unii oameni, cred că noi încurajăm consumul prin distribuirea de materiale de injectare, însă noi nu sprijinim consumul. Încercăm să vorbim cu oamenii, să îi sprijinim pentru a-și îmbunătăți viața. Daca nu vor să oprească consumul, e mai bine să consume în siguranță.”

Vectors by Vecteezy

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.