Una dintre problemele mele a fost faptul că trăiam flasback-uri – oameni răniţi grav, feţele şocate ale celorlalţi pasageri şi ale personalului de la spital, soţul şi cumnatul meu plini de sânge şi noroi. Mi s-a întâmplat într-o perioadă când eram foarte vulnerabilă. Nu cred că flashback-urile vor dispărea vreodată complet, dar au început să se mai rărească şi mi-e mai uşor să le fac faţa.
(Supravieţuitoare a unui accident rutier)
Ce este PTSD?
Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) este o problemă de sănătate mintală pe care o persoană o poate dezvolta după ce se confruntă cu evenimente traumatice. PTSD a fost diagnosticat pentru prima dată la veteranii de război și a fost adesea numit șoc. Sindromul de stres post-traumatic poate apărea la câteva luni sau chiar ani după experienţa unui eveniment traumatizant şi poate provaca reacţii fizice şi emoţionale care pot dura ani de zile după eveniment. Efectele traumei afcteaza adesea sănătatea, relaţiile, munca şi perspectiva generală a vieţii.
Care sunt simptomele?
Experiența fiecărei persoane cu PTSD este unică. O persoană s-ar putea să fi experimentat un tip similar de traume ca și altcineva, dar să fie afectată în moduri diferite. Motivul din spatele acestui fapt se poate datora sistemului nervos al persoanei respective și toleranței la stres.
Mai devreme sau mai târziu, orice om implicat într-un eveniment traumatizant va dezvolta reacţii fizice şi emoţionale şi schimbări comportamentale care pot fi grupate în 4 categorii:
Fenomenul retrăirii experienţei
• Imagini şi gânduri nedorite, aparute “din senin”;
• Coşmaruri;
• Durere intensă în faţa unor lucruri care amintesc de traumă respectivă;
• Flashbackuri (retrăirea evenimentului traumatizant).
Evitarea
• Umplerea timpului diferite activitați;
• Evitarea situaţiilor care îi pot aminti de traumă;
• Reprimarea amintirilor (ştergerea din memorie a unor episoade);
• Incapacitatea de a-şi exprima emoţiile;
• Amorţeala, detaşare emoţională;
• Sentimentul inutilităţii de a planifica viitorul.
Hiper-excitarea
• Somn agitat;
• Comportament irascibil şi agresiv;
• Lipsa concentrării;
• Vigilență extremă;
• Reacţie de panică la orice are legătură cu trauma;
• Tresăriri frecvente.
Probleme de gândire şi de dispoziţie
- Dificultăţi ale memoriei;
- Pierderea interesului pentru activităţi;
Copiii pot prezenta simptome diferit de adulţi. Unele dintre acestea pot fi:
- Coşmaruri în loc de flashbackuri (retrăirea traumei);
- Enurezis (incontinenta urinară pe timpul nopţii)- copilul umezeşte patul, chiar dacă a fost învăţat să folosească toaleta;
- Poate reprezenta evenimentul traumatic prin desen sau diverse jocuri;
- Este foarte ataşat de părinţi/aparţinători, nu se poate desprinde de aceştia.
Discriminarea
Rasismul și discriminarea de gen, religie, statut, boală, aspect fizic pot avea efecte nocive pe termen lung asupra bunăstării emoționale a unei persoane. Rasismul și discriminarea de gen pot apărea sub formă de ură sau chiar sub diferite forme de agresiuni, fizice sau verbale. Discriminarea împiedică oamenii să se bucure de drepturile și demnitatea lor umană.
Diagnosticul PTSD
Pentru un diagnostic de PTSD, simptomele trebuie să dureze mai mult de o lună. Simptomele depresiei, anxietății sau consumului de substanțe însoțesc adesea PTSD. Diagnosticul se bazează pe evaluări psihologice ale semnelor și simptomelor pe care le întâmpină o persoană.
Care sunt tratamentele disponibile?
Tipurile de tratament disponibile pentru PTSD includ:
- Terapia cognitiv-comportamentală axată pe traume implică „expunerea” treptată la sentimente și situații care vă amintesc de traume și înlocuirea gândurilor distorsionate și iraționale despre experiență cu o imagine mai echilibrată.
- Terapia de familie îi poate ajuta pe cei dragi să înțeleagă prin ce treceți și vă poate ajuta să rezolvați împreună problemele de relație ca familie.
- Medicaţia poate fi uneori prescrisa persoanelor cu PTSD. Acest lucru ajută la ameliorarea simptomelor secundare de depresie sau anxietate, deși nu tratează cauzele PTSD.
- EMDR (Eye Movement Desensitisation & Reprocessing) este o tehnică care folosește mișcările ochilor pentru a ajuta creierul să proceseze flashback-urile și să dea sens experienței traumatice.
Pe lângă tratamentele medicale de mai sus, sprijinul din partea familiei și a prietenilor este foarte important pentru majoritatea oamenilor. Încercarea, pe cât posibil, de a minimiza alte experiențe de viață stresante, îi permite persoanei să se concentreze mai mult pe recuperarea sa. Psihologii, terapeuții sau psihiatri pot ajuta persoanele cu PTSD să facă față gândurilor dureroase și sentimentelor rele și să revină la o viață normală.