CNSMLA

fear, anxiety, depression-6562668.jpg

Ce este atacul de panică?

              “Şansele sunt ca de fiecare dată când te afli într-un autobuz cu 20 de oameni, 7 dintre ei pot experimenta un atac de panică. Mi-am dat seama că dacă aş fi o persoană calmă, relaxată, cu puţine îngrijorări, probabil nu aş avea atacuri de panică.

              “Am mers şi la psihiatru şi la psiholog şi la niciunul dintre ei n-am ştiu ce vreau cu adevărat. Nu aş fi avut nevoie de un psihiatru dacă înţelegeam că respiraţia exagerată şi mâncarea nepotrivită îmi afectează creierul.

Ce înseamnă atacurile de panică?

Atacurile de panică sunt extrem de înfricoşătoare, pentru că pot să apară la întâmplare şi te pot face să te simţi fără puteri, lipsit de control. Mulţi oameni au această problemă, dar mulţi dintre aceştia reuşesc să-i facă faţă cu succes şi să treacă peste. Un atac de panică este o exagerare a răspunsului corpului la frică, stres sau excitare. Când eşti pus în faţa unei situaţii posibil periculoase, corpul automat se pregăteşte pentru pericol producând o cantitate de adrenalină. Aceasta ne va pregăti pe noi pentru a lupta sau pentru a fugi din faţa pericolului.

Adrenalina are următoarele efecte asupra corpului:

  • Tensionarea muşchilor
  • Respiraţia devine mai rapidă pentru a lua mai mult oxigen, de care muşchii au nevoie pentru a transforma zahărul în energie
  • Inima bate puternic pentru a pune sângele în mişcare
  • Sângele este deviat spre muşchi şi îndepărtat din zonele în care nu au nevoie, de aceea poţi deveni palid
  • Digestia încetineşte şi glandele salivare produc foarte multă salivă
  • Simţurile devin mai alerte –cel mai fin sunet sau atingere provoacă reacţii
  • Transpiraţia devine abundentă

Aceste reacţii se pot întâmpla în câteva secunde şi pot apărea în moment de plăcere extremă sau în situaţii de frică şi pericol.

Ce se întâmplă în timpul unui atac de panică?

Când adrenalina inundă corpul, poate cauza un număr semnificativ de modificări fizice, emoţii cum ar fi:

  • Respiraţie rapidă sau sentimentul că nu poţi respira
  • Bătăi rapide ale inimii
  • Dureri în piept
  • Ameţeală
  • Transpiraţie
  • Sunete în urechi
  • Tremuratul mâinilor sau picioarelor
  • Nevoie de a merge la toaletă
  • Sentiment de teroare absolută
  • Sentiment de ireal – tradus şi ca o depersonalizare, în timpul căreia oamenii simt că se detaşează de propriul corp care devine bizar şi ireal şi lumea pare să se distanţeze de ei şi simt că nu mai pot sta pe propriile picioare.

     Cele mai multe atacuri de panică durează între 5 şi 20 de minute, dar unii oamenii au declarat că atacul a durat până la o oră, însă experţii spun că acest lucru ar putea însemna atacuri repetitive sau un nivel foarte înalt de anxietate după atacul iniţial. Există oameni care au unul sau două atacuri pe tot timpul vieţii, alţii care au o dată pe lună, sau de mai multe ori pe săptămână. Unul dintre cele mai neplăcute aspect ale atacului de panică este acela că nu poate fi anticipat şi deci pare incontrolabil. Este important de reţinut că oricât de rău te-ai simţi, nu vei muri sau nu te vei îmbolnăvi în timpul unui atac de panică.

Care sunt efectele unui atac de panică?

            Un nivel ridicat de adrenalină nu este lucru în rău sine – îţi poate da extra energie pentru a gestiona sarcinile şi provocările dificile. Răul se poate întampla în momentul în care nivelul adrenalinei nu scade natural după un eveniment stresant.

  • Frica de frică

Persoanele care experimentează atacuri de panică o perioadă, vor începe să simtă frica de frică, pentru că vor deveni foarte îngrijoraţi în legătură cu senzaţiile asociate sentimentului de frică.

  • Evitarea

Oamenii pot începe să asocieze locuri şi situaţii cu momentul unui atac de panică ce s-a petrecut deja şi cu intenţia de a evita un alt atac, vor încerca să evite acele locuri. În acest sens, îşi vor creşte restricţiile din activităţile cotidiene şi vor dezvolta agorafobie (evitarea spaţiilor publice sau situaţiile despre care crede că i-ar produce panică, teamă şi sentimentul de nesiguranţă).

  • Depresia

Cu cât oamenii vor simţi că nu deţin controlul şi că-şi restricţionează activităţile, bucuria din viaţa lor, stima de sine vor fi afectate. Mulţi dintre oamenii care suferă atacuri de panică devin deprimaţi.

Ce cauzează aceste atacuri?

Sunt mulţi factori fizici şi psihologici, care pot să intervină. Unele persoane experimentează panica doar ca un răspuns într-o situaţie particulară, precum zborul cu avionul sau vizita la stomatolog. Alţii se pot simţi în regulă în timpul unui eveniment stresant, dar pot avea atac de panică mai târziu, iar acest lucru se întâmplă din cauză că nivelul de adrenalină nu a scăzut corespunzător. Orice schimbare majoră din viaţă sau eveniment puternic poate aduce un atac de panică.

Evenimentele din copilărie, cum ar fi separarea de un părinte, te pot face vulnerabil mai târziu.

Oamenii care tind să fie anxioşi sunt predispuşi la atacuri de panică.

Cauze fizice

Sunt posibile anumite cauze fizice care provoacă atacul de panică:

  • Nivelul de zahăr din sânge
  • Hiperventilaţia; aceasta înseamnă respiraţie exagerată, care este o reacţie comună la stres sau anxietate.
  • Probleme digestive, de obicei alergii alimentare
  • Antidepresive, în special atunci când iei pentru prima dată
  • Sevrajul din orice drog sau sedativ (ex. nicotina, alcool, tranchilizante )
  • Alte posibilităţi ar fi durerea cronică, alcoolul, ţigările, marijuana, lsd, cafeină.

Cauze psihologice

Cea mai frecventă cauză este modul de a gândi: să pui accent pe ce este greșit, incorect, lipsește, este nedrept, cu potențial de pericol imaginat, peste care adaugi presupuneri ale căror rezultat se termină cu rezultate catastrofale. Cu cât gândim așa mai des, cu atât gandurile acestea se automatizează și ajungem să suferim de anxietate și să facem atac de panică.

Ce terapie este eficientă?

Terapia medicamentoasă

Este întotdeauna prescrisă de un medic psihiatru care va ști cum să găsească cel mai potrivit tratament în funcție de manifestări și de alte boli sau condiții de sănătate pe care le are persoanna suferindă.

Psihoterapia

Este un tratament pe care-l faci cu un psiholog specializat în psihoterapie, te ajută să înțelegi ce se întâmplă cu tine și te învață cum să faci față atacului de panică și ce să faci ca frecvența lor să scadă până la dispariție.

Cum mă pot ajuta?

Atacurile tale de panică te fac să te simţi de cele mai multe că pierzi controlul şi devii victima reacţiilor corpului tău. Primul pas în recuperare este să accepți că ai puterea să-ţi controlezi simptomele.

Începe să analizezi detaliile atacurilor tale de panică, observând când s-au întâmplat, unde erai în momentele respective, la ce te gândeai atunci şi încearcă să identifici gânduri specifice care ar fi putut să provoace o reacţie de panică. Un număr de experţi au fost de acord cu nevoia de a accepta atacul de panică atunci el se întâmplă, ceea ce poate suna straniu, dar încercând să lupţi cu el doar îţi va creşte nivelul de frică. Încearcă să înţelegi că un atac de panică este neplăcut, dar nu îţi pune viaţa în pericol şi are rezolvare.

O tehnică folositoare ar fi aceea a vizualizării şi afirmării creative. Aceasta constă în reeducarea imaginaţiei cu ajutorul căreia vei putea merge înainte şi vei vedea direcţia pozitivă. Adică: dacă mâine ai un examen, în loc să-ți faci scenarii în care te vei bloca și nu-ți vei aminti ceva din ce ai învățat, poți să-ți imaginezi cât de mulțumit și fericit o să fii când ieși din examen pentru că ai putut să te concentrezi ușor și ți-ai amintit tot ce ai învățat despre subiectele primite.

Mulţi dintre cei care suferă atacuri de panică au o imginaţie vie, ceea ce îi face să se gândească la dezastre, boală, moarte. Poţi să-ţi educi imaginaţia pentru a te concentra pe situaţii care îţi dau o stare bună. Poţi încerca să-ţi imaginezi că eşti într-un loc în care tu te simţi împăcat şi relaxat şi poţi practica asta oriunde.

Poţi avea atacuri de panică din cauza aspectelor din viaţa ta care îţi subminează încrederea. Poate fi de ajutor să priveşti la viaţa familiei tale, la locul de muncă, etc. şi să identifici schimbările pe care ai vrea să le faci. Dacă te simţi prins într-o anumită situaţie şi găseşti că fiind dificil să-ţi exprimi sentimentele reale – să spui “nu”, este important să mergi la psiholog și să înveți cum să faci alegeri potrivite în relaţiile tale.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.