Str. Pitar Mos, nr. 7-15, sector 1, telefon 031.425.5675, Bucuresti

Anunta

Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului României nr. 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice

CENTRUL NATIONAL DE SANATATE MINTALA SI LUPTA ANTIDROG

organizează concurs pentru ocuparea  funcţiei temporar vacante  de asistent social, după cum urmează :

1  post  de contabil sef  – post temporar vacant

1. Conditii generale de participare la concurs:

a) are cetăţenia română, cetăţenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi domiciliul în România;

b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit;

c) are vârsta minimă prevăzută de normele în vigoare;

d) are capacitate deplină de exerciţiu;

e) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie sau de unităţile sanitare abilitate;

f) îndeplineşte condiţiile de studii şi, după caz, de vechime sau alte condiţii specifice potrivit cerinţelor postului scos la concurs;

g) nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

1. Condiţiile specifice de participare la concurs sunt:
   • Studii superioare economice absolvite cu diplomă de licenţă;
   • Curs de master  absolvit în domeniul financiar-contabil;
   • Vechime minimă în specialitatea studiilor absolvite – 5 ani;
   • Cunoaşterea teoretică a legislaţiei fiscale;
   • Cunoştinţe privind contabilitatea cheltuielilor si veniturilor bugetare;
   • Cunoaşterea unei limbi străine de circulaţie internaţională;
   • Cunoştinţe de operare PC;  

Concursul constă într-o probă scrisă şi interviu şi se organizează la sediul Centrului National de Sanatate Mintala si Lupta Antidrog, Str. Pitar Mos, Nr. 7-17, Sector 1,  Bucuresti, în data de  12 decembrie 2011, orele 12.00.

 Dosarele de înscriere la concurs se pot depune până la data de 28 noiembrie 2011, orele 16.00, la sediul Centrului National de Sanatate Mintala si Lupta Antidrog, Str. Pitar Mos, Nr. 7-17, Sector 1,  Bucuresti

Dosarul de concurs va conţine în mod obligatoriu următoarele documente :

a) cerere de înscriere la concurs adresată conducătorului autorităţii sau instituţiei publice organizatoare;

b) copia actului de identitate sau orice alt document care atestă identitatea, potrivit legii, după caz;

c) copiile documentelor care să ateste nivelul studiilor şi ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări, copiile documentelor care atestă îndeplinirea condiţiilor specifice;

d) copia carnetului de muncă, conformă cu originalul, sau, după caz, o adeverinţă care să ateste vechimea în muncă, în meserie şi/sau în specialitatea studiilor;

            e) cazierul judiciar sau o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale care să-l facă incompatibil cu funcţia pentru care candidează;

f) adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare eliberată cu cel mult 6 luni anterior derulării concursului de către medicul de familie al candidatului sau de către unităţile sanitare abilitate;

 g) curriculum vitae;

 h) alte documente relevante pentru desfăşurarea concursului.

Adeverinţa care atestă starea de sănătate conţine, în clar, numărul, data, numele emitentului şi calitatea acestuia, în formatul standard stabilit de Ministerul Sănătăţii.

În ceea ce priveşte cazierul judiciar, candidatul declarat admis la selecţia dosarelor, care a depus la înscriere o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale, are obligaţia de a completa dosarul de concurs cu originalul cazierului judiciar, cel mai târziu până la data desfăşurării primei probe a concursului.

            Copiile de pe actele prevăzute mai sus se prezintă însoţite de documentele originale, care se certifică pentru conformitatea cu originalul de către secretariatul comisiei de concurs.

BIBLIOGRAFIE

1. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată;
2. Legea finanţelor publice nr. 500/2002, cu modificările ulterioare;
3. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătaţii cu modificările şi completările ulterioare;
4. Hotărârea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii publice, cu modificările şi completările ulterioare;
5. Ordonanţa guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar-preventiv, cu modificările şi completările ulterioare.
6. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 522/ 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv.
7. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. Nr. 1792/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonaţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale.

  8. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. Nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, cu completările şi modificările ulterioare.

   9. Ordonanţa de  urgenţă a Guvernului  nr. 34 /2006 privind atribuirea contractelor de  achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii aprobată cu modificări prin Legea nr. 337/2006.

  10. Hotărârea Guvernului nr. 925/ 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Relaţii suplimentare se pot obţine la tel :  031.425.5675

Str. Pitar Mos, nr. 7-15, sector 1, telefon 031.425.5675, Bucuresti

Anunta

Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului României nr. 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice

CENTRUL NATIONAL DE SANATATE MINTALA SI LUPTA ANTIDROG

organizează concurs pentru ocuparea  funcţiei temporar vacante  de asistent social, după cum urmează :

1  post  de asistent social  – post temporar vacant

1. Conditii generale de participare la concurs:

a) are cetăţenia română, cetăţenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi domiciliul în România;

b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit;

c) are vârsta minimă prevăzută de normele în vigoare;

d) are capacitate deplină de exerciţiu;

e) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie sau de unităţile sanitare abilitate;

f) îndeplineşte condiţiile de studii şi, după caz, de vechime sau alte condiţii specifice potrivit cerinţelor postului scos la concurs;

g) nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

1. Condiţiile specifice de participare la concurs sunt:
   • Studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă în profilul asistenţă socială;
   • Curs de master  absolvit în domeniul asistenţă socială;
   • Cunoaşterea teoretică a instituţiilor comunitare;
   • Cunoaşterea teoretică a sistemului de îngrijiri de sănătate mintală din România şi din comunitatea europeană;
   • Cunoaşterea a două limbi străine de circulaţie internaţională;
   • Cunoştinţe de operare PC;

Concursul constă într-o probă scrisă şi interviu şi se organizează la sediul Centrului National de Sanatate Mintala si Lupta Antidrog, Str. Pitar Mos, Nr. 7-17, Sector 1,  Bucuresti, în data de  16 septembrie 2011, orele 12.00.

Dosarele de înscriere la concurs se pot depune până la data de 18 august 2011, orele 16.00, la sediul Centrului National de Sanatate Mintala si Lupta Antidrog, Str. Pitar Mos, Nr. 7-17, Sector 1,  Bucuresti

Dosarul de concurs va conţine în mod obligatoriu următoarele documente :

a) cerere de înscriere la concurs adresată conducătorului autorităţii sau instituţiei publice organizatoare;

b) copia actului de identitate sau orice alt document care atestă identitatea, potrivit legii, după caz;

c) copiile documentelor care să ateste nivelul studiilor şi ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări, copiile documentelor care atestă îndeplinirea condiţiilor specifice;

d) copia carnetului de muncă, conformă cu originalul, sau, după caz, o adeverinţă care să ateste vechimea în muncă, în meserie şi/sau în specialitatea studiilor;

e) cazierul judiciar sau o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale care să-l facă incompatibil cu funcţia pentru care candidează;

f) adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare eliberată cu cel mult 6 luni anterior derulării concursului de către medicul de familie al candidatului sau de către unităţile sanitare abilitate;

g) curriculum vitae;

h) alte documente relevante pentru desfăşurarea concursului.

Adeverinţa care atestă starea de sănătate conţine, în clar, numărul, data, numele emitentului şi calitatea acestuia, în formatul standard stabilit de Ministerul Sănătăţii.

În ceea ce priveşte cazierul judiciar, candidatul declarat admis la selecţia dosarelor, care a depus la înscriere o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale, are obligaţia de a completa dosarul de concurs cu originalul cazierului judiciar, cel mai târziu până la data desfăşurării primei probe a concursului.

Copiile de pe actele prevăzute mai sus se prezintă însoţite de documentele originale, care se certifică pentru conformitatea cu originalul de către secretariatul comisiei de concurs.

BIBLIOGRAFIA:

1. Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare
2. Legea nr. 482/2002, Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice;
3. Legea nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală associate
4. Ordinul MSP nr. 1094/2008 privind aprobarea regulamentului de organizare si functionare, a structurii organizatorice, a functiilor de conducere si a numarului de posturi pentru Centrul National de Sanatate Mintala;
5. HG 1424/ 2009 privind înfiinţarea Centrului Naţional de Sănătate Mintală
6. Legea nr.448/ 2006 *** Republicata privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
7. Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului cu modificarile si completarile ulterioare;
8. Legea nr. 116/ 2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale;
9. OMSP 374/10.04.2006 Strategia de Sănătate Mintală a Ministerului Sănătăţii
10. OMSP 372/10.04.2006 privind Normele de aplicare a Legii Sănătăţii Mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, cu modificările ulterioare
11. OMSP 375/10.04.2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea centrelor de sănătate mintală
12. Art 105, 113, 114 Cod Penal

Relaţii suplimentare se pot obţine la tel :  031.425.5675

Hotararea 1424 din 18 noiembrie 2009

privind infiintarea, organizarea si functionarea Centrului National de Sanatate Mintala si Lupta Antidrog

Publicat in Monitorul Oficial 842 din 7 decembrie 2009 (M. Of. 842/2009)

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare:

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. -

(1) Se infiinteaza Centrul National de Sanatate Mintala si Lupta Antidrog, denumit in continuare Centrul, institutie publica de specialitate, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Sanatatii, cu sediul in municipiul Bucuresti, str. Pitar Mos nr. 15, sectorul 1.

(2) Centrul se infiinteaza in urma reorganizarii Centrului National de Sanatate Mintala Bucuresti prin reducerea de posturi si prin preluarea atributiilor de consiliere medicala in domeniul consumului de droguri din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane.

Art. 2. -

(1) Centrul se finanteaza din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sanatatii.

(2) Centrul poate realiza venituri proprii din:

a) servicii furnizate la cererea unor terti;

b) realizarea unor programe cu fonduri externe nerambursabile;

c) donatii si sponsorizari;

d) alte surse, conform legii.

Art. 3. -

(1) Centrul asigura coordonarea, implementarea si evaluarea la nivel national a politicilor de sanatate mintala.

(2) Centrul este autorizat sa difuzeze si sa dea publicitatii date si informatii cu caracter oficial, in conditiile prevazute de lege.

CAPITOLUL II
Organizarea si functionarea Centrului

Art. 4. – Centrul are, in principal, urmatoarele atributii:

a) propune spre aprobare Ministerului Sanatatii prioritatile in domeniul dezvoltarii politicilor de sanatate mintala si asigura consultanta si asistenta tehnica in domeniul politicilor de sanatate mintala;

b) propune spre aprobare Ministerului Sanatatii prioritatile in implementarea programelor specifice in dezvoltarea serviciilor de sanatate mintala si coordoneaza acordarea consultantei si asistentei tehnice in dezvoltarea serviciilor de sanatate mintala;

c) asigura consultanta si asistenta tehnica in formarea personalului care lucreaza in reteaua nationala de sanatate mintala;

d) organizeaza diseminarea ghidurilor de practica in domeniul sanatatii mintale, precum si dezvoltarea de competente pentru profesionistii care lucreaza in domeniul sanatatii mintale in organizarea si conducerea serviciilor de sanatate mintala;

e) asigura colectarea, prelucrarea si interpretarea de date in domeniul sanatatii mintale;

f) monitorizeaza si evalueaza serviciile de sanatate mintala;

g) realizeaza si intretine Registrul national de psihiatrie;

h) asigura dezvoltarea aplicatiilor informatice in sectorul propriu de activitate;

i) propune spre avizare Ministerului Sanatatii campanii de informare, educare, comunicare in domeniul sanatatii mintale si asigura coordonarea acestora, in conditiile legii;

j) asigura la nivel national implementarea, monitorizarea si coordonarea programului national de sanatate mintala;

k) coordoneaza activitatile de consiliere medicala in domeniul consumului de droguri, desfasurate in cadrul structurilor cu atributii in ingrijirea persoanelor toxicodependente din reteaua Ministerului Sanatatii, in conditii stabilite prin ordin al ministrului sanatatii;

l) autorizeaza si acrediteaza programe de formare profesionala, precum si de formare a formatorilor in domeniul adictiilor, impreuna cu institutiile abilitate, potrivit legii;

m) elaboreaza, implementeaza, monitorizeaza si evalueaza programe cu finantare externa nerambursabila, potrivit domeniului sau de activitate, fiind coordonata de structura de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii;

n) exercita si alte atributii in domeniu, potrivit legii.

Art. 5. -

(1) Centrul este condus de un director.

(2) Postul de director al Centrului se ocupa prin concurs, conform dispozitiilor legale in vigoare.

(3) Directorul este ordonator de credite si reprezinta Centrul in raporturile cu celelalte autoritati publice, cu persoanele juridice si fizice din tara si din strainatate, precum si in justitie.

Art. 6. -

(1) Centrul functioneaza cu un numar total de 10 posturi.

(2) Personalul Centrului este format din personal contractual.

(3) Salarizarea personalului din cadrul Centrului se face potrivit anexelor la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului contractual din unitatile sanitare publice din sectorul sanitar, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 125/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. Personalul de specialitate medico-sanitar se salarizeaza potrivit anexei nr. 1 la respectiva ordonanta de urgenta.

CAPITOLUL III
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 7. – Personalul contractual, incadrat pe posturile prevazute la art. 6, se preia de Centru, fara examen sau concurs, pe baza de protocol, de la Centrul National de Sanatate Mintala Bucuresti, cu incadrarea in numarul de posturi aprobat si pe noile functii, in termen de maximum 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.

Art. 8. – Se autorizeaza Ministerul Finantelor Publice sa introduca, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificarile in structura bugetului de stat si in structura si volumul bugetului Ministerului Sanatatii pe anul 2009, cu mentinerea echilibrului bugetar.

Art. 9. -

(1) Structura organizatorica a Centrului este prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

(2) Regulamentul de organizare si functionare a Centrului si statul de functii se aproba prin ordin al ministrului sanatatii.

PRIM-MINISTRU
EMIL BOC

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. I

Hotărârea Guvernului nr. 1.718/2008 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 6 ianuarie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.La articolul 4 alineatul (1), după punctul 11 se introduce un nou punct, punctul 11¹, cu următorul cuprins:

“11¹. urmăreşte, în baza normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, examinarea, testarea şi controlul dispozitivelor medicale, precum şi evaluarea performanţelor dispozitivelor medicale, în condiţiile prevăzute de lege;”

2.La articolul 4 alineatul (1), după punctul 14 se introduc cinci noi puncte, punctele 14¹- 14⁵, cu următorul cuprins:

“14¹. aprobă, la propunerea Agenţiei Naţionale a Medicamentului Bucureşti, norme, instrucţiuni şi alte reglementări cu caracter obligatoriu vizând asigurarea calităţii, eficacităţii şi siguranţei medicamentelor de uz uman;

14². supraveghează şi controlează, prin Agenţia Naţională a Medicamentului Bucureşti, calitatea medicamentelor de uz uman în procesul de fabricaţie şi în toate situaţiile în care există alerte privind calitatea şi efectul acestora, elaborarea şi editarea anuală a Nomenclatorului medicamentelor de uz uman;

14³. urmăreşte eliberarea certificatului de bună practică de fabricaţie ca urmare a evaluării făcute de inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului Bucureşti;

14⁴. asigură, prin intermediul Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stern Hematopoietice, coordonarea şi controlul activităţii de donare de celule stern hematopoietice periferice şi centrale, crearea şi gestionarea unei baze de date informatice pe teritoriul României privind persoanele fizice care şi-au dat acceptul pentru a dona celule stern, precum şi interconectarea obligatorie cu organismele similare internaţionale;

14⁵. urmăreşte elaborarea strategiei naţionale antidrog, a planului de acţiune şi a modului de aplicare a acestora;”

3.La articolul 4 alineatul (1), după punctul 19 se introduc patru noi puncte, punctele 19¹-19⁴, cu următorul cuprins:

“19¹. coordonează programele de specializare prin rezidenţiat, în specialităţile prevăzute în nomenclatorul de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, desfăşurate în centre universitare şi unităţi sanitare acreditate, pe baza curriculumurilor aprobate de Ministerul Sănătăţii şi de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării;

19². asigură coordonarea la nivel naţional a pregătirii teoretice şi practice de rezidenţiat şi în a doua specialitate a medicilor, medicilor dentişti şi farmaciştilor, inclusiv editarea carnetelor de monitorizare a activităţii rezidenţilor;

19³. asigură împreună cu alte instituţii din domeniu elaborarea şi implementarea curriculumurilor de pregătire în specialitate a medicilor, medicilor dentişti şi farmaciştilor şi a curriculumurilor programelor de studii complementare, în vederea obţinerii atestatelor de către medici, medici dentişti şi farmacişti;

19⁴. asigură organizarea şi desfăşurarea examenelor de promovare şi evaluare profesională a medicilor, medicilor dentişti, farmaciştilor, biologilor, biochimiştilor, chimiştilor, asistenţilor medicali şi moaşelor;”

4.La articolul 13, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(3) Numărul maxim de posturi este de 264, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului.”

5.La articolul 14, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(4) Organigrama şi statele de funcţii pentru instituţiile din subordinea Ministerului Sănătăţii se aprobă prin ordin de către ministrul sănătăţii.”

6.Anexele nr. 1 şi 2 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II

Încadrarea în numărul de posturi aprobat a personalului Ministerului Sănătăţii, precum şi al unităţilor la care s-a redus numărul de posturi se realizează în termen de maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului privind înfiinţarea Institutului Naţional de Sănătate Publică, a Şcolii Naţionale de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti şi a Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog Bucureşti.

Art. III

(1)Ministerul Sănătăţii organizează concursuri şi examene în vederea admiterii la rezidenţiat şi alte forme de pregătire profesională, ca activitate finanţată integral din venituri proprii.

(2)Cheltuielile curente şi de capital determinate de organizarea activităţii prevăzute la alin. (1) se suportă din taxele de înscriere la respectivele examene şi concursuri.

(3)Ministerul Sănătăţii preia pe bază de protocol disponibilul din contul Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti aferent activităţii preluate.

-****-

ANEXA Nr. 1: STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Ministerului Sănătăţii

(- Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.718/2008)

Număr maxim de posturi = 264, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului

ANEXA Nr. 2: LISTA cuprinzând unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii

(- Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.718/2008)

(A)UNITĂŢI AFLATE ÎN SUBORDINEA MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII

I.Unităţi finanţate integral de la bugetul de stat:

1.direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, servicii publice deconcentrate^*);

2.Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti;

3.Institutul Naţional de Medicină Sportivă Bucureşti;

4.Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională “Prof. Dr. C. T. Nicolau” Bucureşti;

5.Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii Bucureşti;

6.Academia de Ştiinţe Medicale Bucureşti;

7.Agenţia Naţională de Transplant Bucureşti;

8.Oficiul Central de Stocare pentru Situaţii Speciale Bucureşti;

9.Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stern Hematopoietice;

10.Agenţia Naţională a Medicamentului Bucureşti;

11.Oficiul Tehnic de Dispozitive Medicale Bucureşti.

Numărul maxim de posturi la unităţile prevăzute la pct. 1-11 este de 8.337, din care:

- Spitalul Tichileşti (leprozerie) – 28;

- medici rezidenţi pe post – 295.

II.Unităţi finanţate integral din venituri proprii din contractele încheiate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate:

1.Institutul Oncologic “Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti;

2.Institutul Oncologic “Prof. Dr. I. Chiricuţă” Cluj-Napoca;

3.institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie “Ana Aslan” Bucureşti;

4.Institutul de Pneumoftiziologie “Prof. Dr. Marius Nasta” Bucureşti;

5.Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului “Prof. Dr. Alfred Rusescu” Bucureşti;

6.Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie Bucureşti;

7.Institutul Naţional de Endocrinologie “C. I. Parhon” Bucureşti;

8.Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice “Prof. Dr. N. Paulescu” Bucureşti;

9.Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti;

10.Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare “Prof. Dr. C. C. Iliescu” Bucureşti;

11.Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare “Nicolae Stăncioiu” Cluj-Napoca;

12.institutul Naţional de Boli Infecţioase “Prof. Dr. Matei Balş” Bucureşti;

13.Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. “Prof. Dr. Dorin Hociotă” Bucureşti;

14.Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;

15.Institutul Clinic Fundeni Bucureşti;

16.institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca;

17.Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;

18.Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie laşi;

19.Institutul de Boli Cardiovasculare “Prof. Dr. G. I. M. Georgescu” iaşi;

20.Institutul Regional de Oncologie laşi;

21.Institutul Clinic de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni;

22.Institutul Clinic de Uronefrologie şi Transplant Renal Fundeni;

23.Centrul de Cardiologie Craiova;

24.Centrul de Patologie Neuromusculară “Dr. Radu Horia” Vâlcele;

25.Centrul Medical Clinic de Evaluare şi Recuperare pentru Copii şi Tineri “Cristian Şerban” Buziaş;

26.Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie Dezna;

27.Spitalul de Recuperare Borşa;

28.Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix;

29.Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Stei;

30.Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca;

31.Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare;

32.Spitalul de Psihiatrie Zam;

33.Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri;

34.Spitalul de Psihiatrie Gătaia;

35.Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Jebel;

36.Spitalul Clinic de Psihiatrie “Socola” Iaşi;

37.Spitalul de Cardiologie Covasna;

38.Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie Eforie Nord;

39.Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Techirghiol;

40.Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Mangalia;

41.Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni;

42.Sanatoriul de Nevroze Predeal;

43.Sanatoriul Balnear Slănic-Moldova;

44.Institutul Naţional pentru Medicină Complementară şi Alternativă Bucureşti “Prof. Dr. Florin Brătila” Bucureşti;

45.Staţia Centrală de Transport Sanitar şi Ambulanţă Aeriană Bucureşti;

46.Centrul Medical Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie pentru Copii “Dr. Nicolae Robănescu” Bucureşti.

Numărul maxim de posturi la unităţile prevăzute la pct. 1-46, precum şi pentru unităţile sanitare publice din subordinea direcţiilor de sănătate publică este de 195.500.

Unităţile sanitare pot primi sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, în condiţiile legii.

III.Unităţi finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat:

1.Institutul Naţional de Medicină Legală “Mina Minovici” Bucureşti;

2.Institutul de Medicină Legală Iaşi;

3.Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca;

4.Institutul de Medicină Legală Timişoara;

5.Institutul de Medicină Legală Craiova;

6.Institutul de Medicină Legală Târgu Mureş;

7.Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog Bucureşti.

Numărul maxim de posturi la unităţile prevăzute la pct. 1-7 este de 510.

(B)UNITĂŢI AFLATE SUB AUTORITATEA MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII:

1.Compania Naţională “Unifarm” – S.A. Bucureşti;

2.Societatea Comercială “Sanevit 2003″ – S.A. Arad;

3.Societatea Comercială “Antibiotice” – S.A. Iaşi.

(C)UNITĂŢI AFLATE ÎN COORDONAREA MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII:

1.Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale “Victor Babeş” Bucureşti;

2.Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie “Cantacuzino” Bucureşti;

3.Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti.

___

^*) În subordinea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti funcţionează unităţi cu personalitate juridică, finanţate integral din venituri proprii din contractele încheiate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi serviciile de ambulanţă, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale şi ambulatoriile de specialitate.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 845 din data de 8 decembrie 2009

Capitolul I – Dispozitii generale

Art. 1
Sanatatea mintala reprezinta o componenta fundamentala a sanatatii individuale si constituie un obiectiv major al politicii de sanatate publica.

Art. 2
Guvernul Romaniei, prin organismele sale abilitate, intreprinde masuri pentru promovarea si apararea sanatatii mintale, prevenirea si tratamentul tulburarilor psihice.

Art. 3
Ministerul Sanatatii si Familiei este autoritatea competenta pentru organizarea si controlul activitatii de ocrotire a sanatatii mintale a populatiei.

Art. 4
Ministerul Sanatatii si Familiei elaboreaza Programul national de sanatate mintala si profilaxie in patologia psihiatrica si psihosociala, corespunzator cerintelor de sanatate ale populatiei.

Art. 5
In sensul prezentei legi:
a) prin persoana cu tulburari psihice se intelege persoana bolnava psihic, persoana cu dezechilibru psihic sau insuficient dezvoltata psihic ori dependenta de alcool sau de droguri, precum si persoana care manifesta alte dereglari ce pot fi clasificate, conform normelor de diagnostic in vigoare din practica medicala, ca fiind tulburari psihice;
b) prin persoana cu tulburari psihice grave se intelege persoana cu tulburari psihice care nu este in stare sa inteleaga semnificatia si consecintele comportamentului sau, astfel incat necesita ajutor psihiatric imediat;
c) prin pacient se intelege persoana cu tulburari psihice aflata in ingrijirea unui serviciu medical;
d) prin echipa terapeutica se intelege totalitatea profesionistilor in domeniul sanatatii mintale implicati in asigurarea sanatatii mintale, a asistentei medicale si in ingrijirea unei persoane cu tulburari psihice, cum sunt: medic, psihiatru, psiholog, asistent medical specializat, asistent social, ergoterapeut si personal paramedical;
e) prin personal paramedical se intelege un membru component al echipei terapeutice, altul decat medicul sau asistentul medical specializat;
f) prin servicii complementare se intelege serviciile care asigura ingrijiri de sanatate mintala si psihiatrice, precum: consiliere psihologica, orientare profesionala, psihoterapie si alte proceduri medico-psihosociale;
g) prin servicii comunitare se intelege serviciile care permit ingrijirea pacientului in mediul sau firesc de viata;
h) prin capacitate psihica se intelege atributul starii psihice de a fi compatibila, la un moment dat, cu exercitarea drepturilor civile sau a unor activitati specifice;
i) prin handicap psihic se intelege incapacitatea persoanei cu tulburari psihice de a face fata vietii in societate, situatia decurgand direct din prezenta tulburarii psihice;
j) prin consimtamant se intelege acordul persoanei cu tulburari psihice cu privire la procedurile de internare, diagnostic si tratament, care trebuie sa fie liber de orice constrangere si precedat de o informare completa, intr-un limbaj accesibil, din care sa rezulte avantajele, dezavantajele si alternativele procedurilor respective, si sa fie reconfirmat in continuare ori de cate ori este nevoie sau la initiativa persoanei in cauza;
k) prin discernamant se intelege componenta capacitatii psihice, care se refera la o fapta anume si din care decurge posibilitatea persoanei respective de a aprecia continutul si consecintele acestei fapte;
l) prin periculozitate sociala se intelege atributul unei stari psihice sau al unui comportament ce implica riscul unei vatamari fizice pentru sine ori pentru alte persoane sau al unor distrugeri de bunuri materiale importante;
m) prin reprezentant legal se intelege persoana desemnata, conform legislatiei in vigoare, pentru a reprezenta interesele unei persoane cu tulburari psihice;
n) prin reprezentant personal se intelege persoana, alta decat reprezentantul legal, care accepta sa reprezinte interesele unei persoane cu tulburari psihice, desemnata de aceasta;
o) prin internare voluntara se intelege internarea la cererea sau cu consimtamantul pacientului;
p) prin internare nevoluntara se intelege internarea impotriva vointei sau fara consimtamantul pacientului.

Capitolul II – Promovarea si apararea sanatatii mintale si prevenirea imbolnavirilor psihice

Art. 6
(1) Promovarea sanatatii mintale vizeaza modele de conduita si un mod de viata sanatos, care cresc rezistenta la factorii perturbatori si reduc riscul de aparitie a bolilor psihice.
(2) Promovarea sanatatii mintale se realizeaza prin mijloace educationale si informationale specifice celor utilizate pentru promovarea bunastarii fizice.

Art. 7
(1) Apararea sanatatii mintale consta in adoptarea de masuri de catre institutiile abilitate prin lege, prin care sa se limiteze raspandirea conceptiilor, atitudinilor si comportamentelor daunatoare pentru sanatatea mintala, in special abuzul de substante psihoactive, violenta, comportamentul sexual anormal si pornografia.
(2) Pentru a pune in aplicare aceste masuri Ministerul Sanatatii si Familiei va colabora cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul de Interne, Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Consiliul National al Audiovizualului si cu organizatii neguvernamentale, cu asociatii profesionale si cu alte organisme interesate.

Art. 8
(1) Prevenirea imbolnavirilor psihice se realizeaza prin programe stiintifice, medicale, educationale si sociale, destinate:
a) intregii populatii – prevenire generala;
b) grupurilor de populatie cu risc semnificativ mai mare decat restul populatiei de a dezvolta tulburari psihice – prevenire selectiva;
c) grupurilor de populatie cu risc inalt de imbolnavire psihica – prevenire focalizata.
(2) Ministerul Sanatatii si Familiei, Academia de Stiinte Medicale si institutele de sanatate publica stabilesc masuri specifice de identificare a factorilor de risc biologic, psihologic si social la nivelul intregii populatii si al diverselor grupuri de populatie.
(3) Ministerul Sanatatii si Familiei elaboreaza norme pentru depistarea precoce a tulburarilor psihice si de restabilire cat mai rapida a sanatatii mintale, exercitand totodata si controlul respectarii acestora.

Art. 9
Masurile privind promovarea si apararea sanatatii mintale, precum si prevenirea imbolnavirilor psihice sunt active, integrate, multidisciplinare, implicand si participarea individului, a familiei si a comunitatii.

Capitolul III – Evaluarea sanatatii mintale si proceduri de diagnostic al tulburarilor psihice

Art. 10
(1) Evaluarea sanatatii mintale se efectueaza, prin examinare directa a persoanei in cauza, numai de catre medicul psihiatru.
(2) Evaluarea se va efectua in institutii de sanatate mintala acreditate conform legii.

Art. 11
Evaluarea sanatatii mintale se face cu consimtamantul liber, informat si documentat al persoanei, cu exceptia situatiilor specifice, stabilite de lege. In cazul in care persoana evaluata are dificultati in a aprecia implicatiile unei decizii asupra ei insesi, aceasta poate beneficia de asistenta reprezentantului personal sau legal.

Art. 12
Evaluarea starii de sanatate mintala se efectueaza la cererea persoanei, la internarea voluntara a acesteia intr-o unitate psihiatrica sau la solicitarea expresa a unor institutii autorizate, in conditiile unei internari silite.

Art. 13
(1) Obiectivul evaluarii este stabilirea diagnosticului.
(2) In anumite cazuri specificate de lege evaluarea are ca obiective determinarea capacitatii psihice si a discernamantului, stabilirea periculozitatii pentru sine sau pentru alte persoane, determinarea gradului de incapacitate, invaliditate si handicap psihic. Evaluarea capacitatii psihice se efectueaza pentru unele profesiuni care necesita acest fapt, categoriile urmand sa fie stabilite prin norme.

Art. 14
(1) In evaluarea sanatatii mintale medicul psihiatru nu ia in considerare criteriile neclinice, cum sunt: cele politice, economice, sociale, rasiale si religioase, conflictele familiale sau profesionale ori nonconformismul fata de valorile morale, sociale, culturale, politice sau religioase, dominante in societate.
(2) Faptul ca o persoana a fost ingrijita ori spitalizata in trecut nu justifica un diagnostic prezent sau viitor de tulburare psihica.

Art. 15
(1) Daca in urma evaluarii starii de sanatate mintala medicul psihiatru constata prezenta unei tulburari psihice, diagnosticul se formuleaza in conformitate cu clasificarea Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in vigoare.
(2) Rezultatul evaluarii se formuleaza in conformitate cu principiile si procedurile medicale in vigoare. El se consemneaza in sistemele de evidenta medicala si este adus la cunostinta persoanei in cauza, reprezentantului sau personal sau legal ori, la cererea expresa, autoritatilor in drept.
(3) In cazul in care in urma evaluarii efectuate se ajunge la diagnosticarea unei tulburari psihice, medicul psihiatru are obligatia sa formuleze un program terapeutic care se aduce la cunostinta pacientului sau reprezentantului sau personal ori legal.

Art. 16
(1) Persoana care este evaluata din punct de vedere al sanatatii mintale are dreptul la confidentialitatea informatiilor, cu exceptia situatiilor prevazute de lege.
(2) Persoana in cauza sau reprezentantul sau legal are dreptul sa conteste rezultatul evaluarii, sa solicite si sa obtina repetarea acesteia.

Art. 17
Evaluarea sanatatii mintale in cadrul expertizei medico-legale psihiatrice se face in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Capitolul IV – Servicii medicale si de ingrijiri de sanatate mintala

Sectiunea 1 – Unitati de asistenta medicala pentru sanatatea mintala

Art. 18
(1) Serviciile medicale si de ingrijiri de psihiatrie sunt acordate in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate prin:
a) reteaua serviciilor de sanatate, predominant prin intermediul medicului de familie;
b) structuri specializate de sanatate mintala.
(2) Serviciile medicale si de ingrijiri de psihiatrie se pot acorda si prin reteaua de sanatate privata.

Art. 19
Asistenta medicala si ingrijirile primare de sanatate mintala sunt o componenta a ingrijirilor de sanatate, ele fiind acordate atat in reteaua ambulatorie de psihiatrie, cat si de catre medicul de familie.

Art. 20
Bolnavii psihici monitorizati prin sistemul de asistenta ambulatorie, indiferent de statutul social pe care il au, beneficiaza de asistenta medicala gratuita.

Art. 21
(1) In domeniul ocrotirii sanatatii mintale medicul de familie are urmatoarele responsabilitati:
a) promovarea si apararea sanatatii mintale si preventia tulburarilor psihice;
b) participarea la ingrijirea ambulatorie a tulburarilor psihice, interventia terapeutica de urgenta in limitele competentei sale, conform metodologiei elaborate de Ministerul Sanatatii si Familiei, trimiterea persoanelor cu tulburari psihice catre reteaua de asistenta medicala si ingrijiri de sanatate mintala.
(2) Pentru realizarea obiectivelor mentionate mai sus se asigura competenta profesionistilor din reteaua primara prin formare profesionala continua.
(3) Serviciile medicale si ingrijirile de sanatate mintala, prestate in reteaua de ingrijiri primare de sanatate, trebuie sa corespunda atat cantitativ, cat si calitativ prevederilor legale in vigoare.
(4) Serviciile medicale si ingrijirile de sanatate mintala, prestate in reteaua de sanatate privata, trebuie sa corespunda atat cantitativ, cat si calitativ prevederilor prezentei legi.

Art. 22
Serviciile specializate de sanatate mintala se realizeaza prin urmatoarele structuri:
a) centrul de sanatate mintala;
b) cabinetul psihiatric, cabinetul de evaluare, terapie si consiliere psihologica, de psihoterapie si de logopedie;
c) centrul de interventie in criza;
d) servicii de ingrijire la domiciliu;
e) spitalul de psihiatrie;
f) stationarul de zi;
g) sectia de psihiatrie din spitalul general;
h) compartimentul de psihiatrie de legatura din spitalul general;
i) centre de recuperare si reintegrare sociala;
j) ateliere si locuinte protejate;
k) centrul de consultanta privind violenta in familie.

Art. 23
De serviciile medicale si de ingrijiri de sanatate mintala apartin si furnizorii de servicii complementare ingrijirii psihiatrice, si anume: consultanta, informare si educare publica a persoanelor cu tulburari psihice.

Sectiunea 2 – Norme de ingrijire

Art. 24
Persoanele cu tulburari psihice beneficiaza de asistenta medicala, ingrijiri si protectie sociala de aceeasi calitate cu cele aplicate altor categorii de bolnavi si adaptate cerintelor lor de sanatate.

Art. 25
Pentru asigurarea calitatii ingrijirilor serviciile de sanatate mintala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie accesibile din punct de vedere geografic, prin repartizarea judicioasa in teritoriu a unitatilor din sectorul public;
b) sa asigure continuitatea ingrijirilor si acoperirea diversitatii nevoilor de evaluare, tratament, reabilitare si reintegrare a persoanelor cu tulburari psihice;
c) sa asigure si sa dezvolte modele de ingrijire comunitara;
d) sa dispuna, dupa caz, de personal medical, paramedical si auxiliar calificat, in numar suficient si supus unui proces continuu de formare profesionala;
e) sa dispuna de spatii, amenajari si echipamente care sa permita proceduri de evaluare si terapie adecvate si active pentru asigurarea de ingrijiri complete, in conformitate cu normele internationale;
f) sa asigure folosirea unor metode terapeutice si a unor mijloace care sa restabileasca, sa mentina si sa dezvolte capacitatea persoanelor cu tulburari psihice de a face fata singure propriilor inabilitati si handicapuri si de a se autoadministra;
g) sa permita exercitarea drepturilor cetatenesti si a celor ce deriva din calitatea de pacient, cu exceptia situatiilor prevazute de legislatia in vigoare;
h) sa respecte si sa asigure conditii pentru viata particulara a persoanei cu tulburari psihice;
i) sa respecte si sa fie adaptate convingerilor religioase si culturale ale persoanelor cu tulburari psihice;
j) sa asigure accesul pacientilor la procesul de evaluare a ingrijirilor.

Art. 26
(1) Orice persoana cu tulburari psihice trebuie aparata de daunele pe care ar putea sa i le produca administrarea nejustificata a unui medicament sau a unor proceduri de diagnostic si tratament, de maltratarile din partea altor pacienti, ale personalului de serviciu sau ale altor persoane ori de alte acte de natura sa antreneze o suferinta fizica sau psihica.
(2) Ingrijirile oricarei persoane cu tulburari psihice se acorda in mediul cel mai putin restrictiv, prin proceduri cat mai putin restrictive, care sa respecte pe cat posibil integritatea sa fizica si psihica si sa raspunda in acelasi timp nevoilor sale de sanatate, precum si necesitatii de a asigura securitatea fizica a celorlalti.

Art. 27
Scopul ingrijirilor acordate oricarei persoane cu tulburari psihice este apararea si intarirea autonomiei personale.

Art. 28
Tratamentul si ingrijirile acordate persoanei cu tulburari psihice se bazeaza pe un program terapeutic individualizat, discutat cu pacientul, revizuit periodic, modificat atunci cand este nevoie si aplicat de catre personal calificat.

Art. 29
(1) In alcatuirea si in punerea in aplicare a programului terapeutic medicul psihiatru este obligat sa obtina consimtamantul pacientului si sa respecte dreptul acestuia de a fi asistat in acordarea consimtamantului.
(2) Medicul psihiatru poate institui tratamentul fara obtinerea consimtamantului pacientului in urmatoarele situatii:
a) comportamentul pacientului reprezinta un pericol iminent de vatamare pentru el insusi sau pentru alte persoane;
b) pacientul nu are capacitatea psihica de a intelege starea de boala si necesitatea instituirii tratamentului medical;
c) pacientul a fost pus sub interdictie in urma unei proceduri juridice anterioare si s-a instituit tutela;
d) pacientul este minor, medicul psihiatru fiind obligat sa solicite si sa obtina consimtamantul reprezentantului personal sau legal al pacientului.
(3) In situatiile prevazute la alin. (2) lit. a) si b), in care nu se obtine sau nu se poate obtine consimtamantul reprezentantului personal ori legal al pacientului, medicul psihiatru actioneaza pe propria raspundere, instituind procedurile de diagnostic si tratament pe care le considera necesare pe perioada strict necesara atingerii scopului urmarit. Aceste cazuri vor fi notificate si supuse analizei comisiei de revizie a procedurii, in conformitate cu prevederile art. 52.

Art. 30
Consimtamantul poate fi retras in orice moment de catre pacient sau de reprezentantul sau personal ori legal, medicul psihiatru avand obligatia sa informeze pacientul sau reprezentantul sau personal ori legal asupra urmarilor intreruperii tratamentului. Medicul psihiatru are dreptul de a continua aplicarea masurilor terapeutice pe perioada strict necesara in cazul in care apreciaza ca intreruperea tratamentului are drept consecinta aparitia periculozitatii pentru sine sau pentru alte persoane, din cauza bolii. Aceste cazuri vor fi notificate si supuse analizei comisiei de revizie a procedurii, in conformitate cu prevederile art. 52.

Art. 31
In situatiile in care medicul psihiatru suspecteaza existenta unui conflict de interese intre pacient si reprezentantul sau personal sesizeaza parchetul pentru desemnarea unui reprezentant legal.

Art. 32
Toate deciziile terapeutice se comunica imediat pacientului si se consemneaza in dosarul medical al acestuia in cel mai scurt termen.

Art. 33
(1) Intreaga echipa terapeutica este obligata sa pastreze confidentialitatea informatiilor, cu exceptia situatiilor prevazute de prezenta lege.
(2) Situatiile in care pot fi dezvaluite informatii referitoare la o persoana cu tulburare psihica sunt urmatoarele:
a) exista o dispozitie legala in acest sens;
b) stabilirea vinovatiei in cazul unei infractiuni prevazute de lege;
c) acordul persoanei in cauza;
d) este necesara pentru exercitarea profesiunii, cu conditia respectarii anonimatului persoanei in cauza.
(3) Pot fi transmise dosare si informatii medicale intre diferite unitati sanitare, la cerere sau cu ocazia transferului, daca pacientul accepta transferul.
(4) Cand anumite informatii referitoare la un tratament actual sau trecut privind un pacient sunt necesare unei instante de judecata sau Colegiului Medicilor din Romania, care judeca in legatura cu o cauza, medicul curant este autorizat sa aduca dovezi de orice fel privind pacientul si comunicari ale informatiilor aflate sub semnul confidentialitatii.
(5) Orice pacient sau fost pacient are acces la toata documentatia medicala din serviciile unde a fost ingrijit, cu exceptia cazurilor in care:
a) dezvaluirea unor asemenea documente medicale ar putea sa fie in detrimentul sanatatii sale fizice si mintale, acest fapt fiind stabilit de catre medicul-sef sau de catre medicul curant;
b) a fost efectuata o specificatie scrisa asupra riscului acestui efect pe dosarul pacientului, aplicata numai persoanelor care sunt pacienti in prezent, nu si fostilor pacienti.

Art. 34
(1) Orice pacient sau fost pacient are dreptul de a inainta plangeri in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.
(2) Plangerile pacientilor pot fi formulate si de reprezentantii personali sau legali ai acestora privind incalcarea drepturilor pacientilor prevazute de prezenta lege.

Sectiunea 3 – Drepturile persoanelor cu tulburari psihice

Art. 35
(1) Orice persoana cu tulburari psihice are dreptul la cele mai bune servicii medicale si ingrijiri de sanatate mintala disponibile.
(2) Orice persoana care sufera de tulburari psihice sau care este ingrijita ca atare trebuie tratata cu omenie si in respectul demnitatii umane si sa fie aparata impotriva oricarei forme de exploatare economica, sexuala sau de alta natura, impotriva tratamentelor vatamatoare si degradante.
(3) Nu este admisa nici o discriminare bazata pe o tulburare psihica.
(4) Orice persoana care sufera de o tulburare psihica are dreptul sa exercite toate drepturile civile, politice, economice, sociale si culturale recunoscute in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, precum si in alte conventii si tratate internationale in materie, la care Romania a aderat sau este parte, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
(5) Orice persoana care sufera de o tulburare psihica are dreptul, in masura posibilului, sa traiasca si sa lucreze in mijlocul societatii. Administratia publica locala, prin organismele competente, asigura integrarea sau reintegrarea in activitati profesionale corespunzatoare starii de sanatate si capacitatii de reinsertie sociala si profesionala a persoanelor cu tulburari psihice.
(6) Orice persoana cu tulburare psihica are dreptul sa primeasca ingrijiri comunitare, in sensul definit de prezenta lege.

Art. 36
(1) Orice pacient cu tulburari psihice are dreptul la:
a) recunoasterea de drept ca persoana;
b) viata particulara;
c) libertatea de comunicare, in special cu alte persoane din unitatea de ingrijire, libertatea de a trimite si de a primi comunicari particulare fara nici un fel de cenzura, libertatea de a primi vizite particulare ale unui consilier ori ale unui reprezentant personal sau legal si, ori de cate ori este posibil, si ale altor vizitatori, libertatea de acces la serviciile postale si telefonice, precum si la ziare, la radio si la televiziune;
d) libertatea religioasa sau de convingere.
(2) Mediul si conditiile de viata in serviciile de sanatate mintala trebuie sa fie pe cat posibil cat mai apropiate de viata normala a persoanelor de varsta corespunzatoare.
(3) Pentru petrecerea timpului liber orice pacient cu tulburari psihice are dreptul la:
a) mijloace de educatie;
b) posibilitati de a cumpara sau de a primi articolele necesare vietii zilnice, distractiilor sau comunicarii;
c) mijloace care sa permita pacientului sa se consacre unor ocupatii active, adaptate mediului sau social si cultural, incurajari pentru folosirea acestor mijloace si masuri de readaptare profesionala de natura sa ii usureze reinsertia in societate.
(4) Pacientul nu poate fi obligat sa presteze o munca fortata.
(5) Activitatea efectuata de catre un pacient intr-un serviciu de sanatate mintala nu trebuie sa permita exploatarea fizica sau psihica a acestuia.

Art. 37
Studiile clinice si tratamentele experimentale, psihochirurgia sau alte tratamente susceptibile sa provoace vatamari integritatii pacientului, cu consecinte ireversibile, nu se aplica unei persoane cu tulburari psihice decat cu consimtamantul acesteia, in cunostinta de cauza, si cu conditia aprobarii de catre comitetul de etica din cadrul unitatii de psihiatrie, care trebuie sa se declare convins ca pacientul si-a dat cu adevarat consimtamantul, in cunostinta de cauza, si ca acesta raspunde interesului pacientului.

Art. 38
(1) Din momentul admiterii intr-un serviciu de sanatate mintala fiecare pacient trebuie sa fie informat de indata ce este posibil, intr-o forma si intr-un limbaj pe care sa poata sa le inteleaga, asupra drepturilor sale, in conformitate cu prevederile legii, iar aceasta informare va fi insotita de explicarea drepturilor si a mijloacelor de a le exercita.
(2) Daca pacientul nu este capabil sa inteleaga aceste informatii si atat timp cat aceasta incapacitate va dura, drepturile sale vor fi aduse la cunostinta reprezentantului sau personal sau legal.
(3) Pacientul care are capacitatea psihica pastrata are dreptul sa desemneze persoana care va fi informata in numele sau, precum si persoana care va fi insarcinata sa ii reprezinte interesele pe langa autoritatile serviciului.

Art. 39
Persoanele care executa pedepse cu inchisoarea sau care sunt detinute in cadrul unei urmariri sau al unei anchete penale si despre care s-a stabilit ca au o tulburare psihica, precum si persoanele internate in spitalul de psihiatrie ca urmare a aplicarii masurilor medicale de siguranta prevazute de Codul penal primesc asistenta medicala si ingrijirile de sanatate mintala disponibile, conform prevederilor legii.

Capitolul V – Internarea intr-o unitate de psihiatrie

Art. 40
Internarea intr-o unitate de psihiatrie se face numai din considerente medicale, intelegandu-se prin acestea proceduri de diagnostic si de tratament.

Sectiunea 1 – Internarea voluntara

Art. 41
Internarea voluntara se aplica in acelasi mod ca si primirea in orice alt serviciu medical si pentru orice alta boala.

Art. 42
Internarea voluntara intr-un serviciu de psihiatrie se realizeaza cu respectarea normelor de ingrijire si a drepturilor pacientului, prevazute la art. 25-28, art. 29 alin. (1) si la art. 32-38.

Art. 43
Orice pacient internat voluntar intr-un serviciu de sanatate mintala are dreptul de a se externa la cerere, in orice moment, cu exceptia cazului in care sunt intrunite conditiile care justifica mentinerea internarii impotriva vointei pacientului.

Sectiunea 2 – Internarea nevoluntara

Art. 44
Procedura de internare nevoluntara se aplica numai dupa ce toate incercarile de internare voluntara au fost epuizate.

Art. 45
O persoana poate fi internata prin procedura de internare nevoluntara numai daca un medic psihiatru abilitat hotaraste ca persoana sufera de o tulburare psihica si considera ca: a) din cauza acestei tulburari psihice exista pericolul iminent de vatamare pentru sine sau pentru alte persoane;
b) in cazul unei persoane suferind de o tulburare psihica grava si a carei judecata este afectata, neinternarea ar putea antrena o grava deteriorare a starii sale sau ar impiedica sa i se acorde tratamentul adecvat.

Art. 46
Internarea nevoluntara se realizeaza numai in spitale de psihiatrie care au conditii adecvate pentru ingrijiri de specialitate in conditii specifice.

Art. 47
(1) Solicitarea internarii nevoluntare a unei persoane se realizeaza de catre:
a) medicul de familie sau medicul specialist psihiatru care are in ingrijire aceasta persoana;
b) familia persoanei;
c) reprezentantii serviciilor abilitate ale administratiei publice locale;
d) reprezentantii politiei, jandarmeriei, parchetului sau ai pompierilor.
(2) Motivele solicitarii internarii nevoluntare se certifica sub semnatura de catre persoanele mentionate la alin. (1), cu specificarea propriilor date de identitate, descrierea circumstantelor care au condus la solicitarea de internare nevoluntara, a datelor de identitate ale persoanei in cauza si a antecedentelor medicale cunoscute.

Art. 48
Transportul persoanei in cauza la spitalul de psihiatrie se realizeaza, de regula, prin intermediul serviciului de ambulanta. In cazul in care comportamentul persoanei in cauza este vadit periculos pentru sine sau pentru alte persoane, transportul acesteia la spitalul de psihiatrie se realizeaza cu ajutorul politiei, jandarmeriei, pompierilor, in conditiile respectarii tuturor masurilor posibile de siguranta si respectarii integritatii fizice si demnitatii persoanei.

Art. 49
Medicul psihiatru, dupa evaluarea starii de sanatate mintala a persoanei aduse si dupa aprecierea oportunitatii internarii nevoluntare, are obligatia de a informa imediat persoana respectiva cu privire la hotararea de a o supune unui tratament psihiatric, precum si de a informa reprezentantul personal sau legal al pacientului, in termen de cel mult 72 de ore, asupra acestei hotarari.

Art. 50
Daca medicul nu detine informatii referitoare la existenta sau la adresa unui reprezentant personal ori legal al pacientului, are obligatia de a informa autoritatea tutelara.

Art. 51
Daca medicul psihiatru considera ca nu exista motive medicale pentru internare nevoluntara, nu va retine persoana adusa si va inscrie decizia sa, cu motivarea respectiva, in documentatia medicala.

Art. 52
(1) Decizia de internare nevoluntara se confirma in termen de cel mult 72 de ore, pe baza notificarii facute de catre medicul care a internat pacientul, de catre o comisie de revizie a procedurii, alcatuita din 3 membri numiti de directorul spitalului, si anume: 2 psihiatri, pe cat posibil altii decat cel care a internat persoana, si un medic de alta specialitate sau un reprezentant al societatii civile.
(2) Aceasta comisie procedeaza la examinarea periodica a pacientului internat nevoluntar, in termen de maximum 15 zile, sau la solicitarea medicului care are pacientul in ingrijire.
(3) Comisia are obligatia de a consemna decizia luata in dosarul medical al pacientului si de a informa pacientul si reprezentantul sau personal sau legal asupra deciziei luate.

Art. 53
(1) Decizia de internare nevoluntara este notificata in cel mult 24 de ore si este supusa revizuirii parchetului de pe langa instanta judecatoreasca competenta. In acest scop unitatea spitaliceasca in care se afla internat pacientul este obligata sa puna la dispozitie parchetului de pe langa instanta judecatoreasca competenta documentele medicale referitoare la pacientul in cauza.
(2) In situatia in care parchetul de pe langa instanta judecatoreasca competenta considera ca internarea nevoluntara este nejustificata, se va dispune efectuarea unei noi examinari psihiatrice de catre o alta comisie medico-legala, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.

Art. 54
(1) Impotriva hotararii de internare nevoluntara pacientul, reprezentantul personal sau legal al acestuia poate sesiza instanta judecatoreasca competenta, potrivit legii. In cadrul procesului, daca starea sa o permite, pacientul este audiat de catre judecator; in situatia in care acest lucru nu este posibil, judecatorul se deplaseaza la unitatea in care este internat pacientul pentru audieri. Judecarea se face in procedura de urgenta.
(2) Pacientul, familia sau reprezentantul sau legal ori personal are dreptul sa solicite efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.

Art. 55
In cazul in care un pacient internat voluntar isi retrage consimtamantul si sunt intrunite conditiile prevazute la art. 45, medicul psihiatru curant declanseaza procedura de mentinere a internarii nevoluntare.

Art. 56
In situatia in care nu se mai constata conditiile care au determinat hotararea de internare nevoluntara, fapt confirmat si de medicul psihiatru care are in ingrijire pacientul, comisia de revizie a procedurii decide externarea dupa examinarea directa a pacientului. In acest caz pacientul are dreptul de a parasi imediat unitatea spitaliceasca sau poate solicita continuarea tratamentului in urma consimtamantului scris.

Art. 57
(1) Daca instanta judecatoreasca competenta nu autorizeaza internarea nevoluntara sau retrage autorizatia, persoana in cauza are dreptul de a parasi imediat unitatea spitaliceasca sau poate solicita, in urma consimtamantului scris, continuarea tratamentului.
(2) Daca o persoana aflata in procedura de internare nevoluntara paraseste unitatea spitaliceasca fara sa existe decizia comisiei de revizie a procedurii sau hotararea instantei de judecata competente, unitatea spitaliceasca are obligatia de a sesiza imediat organele de politie si parchetul de pe langa instanta judecatoreasca competenta, precum si familia, reprezentantul personal sau legal al pacientului.

Art. 58
Pacientul internat nevoluntar este tratat in conditii similare celor in care sunt ingrijiti ceilalti pacienti din unitatea de psihiatrie respectiva, cu respectarea prevederilor art. 37.

Art. 59
(1) Restrictiile privind libertatile individuale ale pacientului internat nevoluntar sunt limitate de starea sa de sanatate si de eficienta tratamentului. Nu pot fi limitate drepturile pacientului privind:
a) comunicarea, conform dorintei sale, cu orice autoritate cu atributii in domeniul de competenta legat de situatia sa, cu membrii familiei sau cu avocatul;
b) accesul la corespondenta personala si utilizarea telefonului in scop privat;
c) accesul la presa sau la publicatii;
d) dreptul la vot, daca nu se afla intr-o situatie de restrangere a drepturilor cetatenesti;
e) exercitarea libera a credintei religioase.
(2) Pacientul internat nevoluntar are dreptul de a fi informat asupra regulamentului de functionare a unitatii spitalicesti.
(3) Internarea nevoluntara nu constituie o cauza de restrangere a capacitatii juridice a pacientului.

Capitolul VI – Sanctiuni

Art. 60
Nerespectarea de catre profesionistii in domeniul sanatatii mintale a confidentialitatii datelor despre persoana cu tulburari psihice, a principiilor si a procedurilor referitoare la obtinerea consimtamantului, a instituirii si a mentinerii tratamentului, a procedurilor de internare nevoluntara a pacientului, precum si a drepturilor pacientului internat atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, contraventionala sau penala, conform prevederilor legale.

Capitolul VII – Finantarea serviciilor de sanatate mintala

Art. 61
Serviciile medicale si de ingrijiri de sanatate mintala acordate persoanelor asigurate se finanteaza din bugetul asigurarilor sociale de sanatate.

Art. 62
Activitatile profilactice din patologia psihiatrica si psihosociala, precum si ingrijirile preventive de sanatate mintala se finanteaza de la bugetul de stat.

Capitolul VIII – Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 63
Ministerul Sanatatii si Familiei, in colaborare cu Ministerul Justitiei, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, precum si organele administratiei publice locale vor lua masurile de punere in aplicare a prevederilor prezentei legi.

Art. 64
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr. 313/1980 privind asistenta bolnavilor psihici periculosi, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 83 din 16 octombrie 1980.

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1

Prezenta lege reglementează:

a)reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice;

b)măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în sistemul bugetar;

c)condiţiile exercitării cumulului pensiei din sistemul public de pensii şi sistemele neintegrate sistemului public cu veniturile salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau pe baza actului de numire în funcţie, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care statul ori o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic sau majoritar;

d)măsuri privind disciplina financiar-bugetară la nivelul regiilor autonome, societăţilor şi companiilor naţionale, al societăţilor comerciale la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale au calitatea de acţionar unic ori majoritar, precum şi al filialelor acestora;

e)măsuri pentru susţinerea mediului de afaceri în scopul depăşirii dificultăţilor financiare şi relansării circuitului comercial.

Art. 2

Măsurile instituite de prezenta lege au caracter excepţional şi urmăresc reducerea efectelor crizei economice şi îndeplinirea obligaţiilor ce rezultă din Memorandumul de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România, încheiat la Bucureşti şi Bruxelles la data de 23 iunie 2009, şi din Acordul stand-by încheiat între România şi Fondul Monetar Internaţional.

CAPITOLUL II: Măsuri de reorganizare a unor autorităţi şi instituţii publice

Art. 3

Reorganizarea se realizează prin una dintre următoarele modalităţi:

a)desfiinţarea autorităţii sau instituţiei publice, ca urmare a comasării prin absorbţie, şi preluarea activităţii acesteia de către o altă autoritate sau instituţie publică existentă;

b)desfiinţarea autorităţii sau instituţiei publice, ca urmare a comasării prin absorbţie, şi preluarea activităţii acesteia de către un compartiment nou-înfiinţat în cadrul altor autorităţi sau instituţii publice;

c)desfiinţarea autorităţilor sau instituţiilor publice, ca urmare a comasării prin fuziune, şi constituirea unei noi persoane juridice;

d)desfiinţarea unei autorităţi sau instituţii publice, ca urmare a divizării, şi preluarea activităţii acesteia de către două sau mai multe entităţi existente ori care iau astfel fiinţă;

e)reducerea de posturi din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice;

f)schimbarea regimului de finanţare a unor autorităţi sau instituţii publice, prin virarea veniturilor încasate la bugetul de stat şi finanţarea cheltuielilor de la bugetul de stat.

Art. 4

(1)Autorităţile şi instituţiile publice înfiinţate prin lege, ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau ordonanţă a Guvernului, supuse reorganizării potrivit prezentei legi, precum şi modalitatea de reorganizare sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(2)Autorităţile şi instituţiile publice înfiinţate prin hotărâre a Guvernului, supuse reorganizării potrivit prezentei legi, precum şi modalitatea de reorganizare sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 5

(1)Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea, atribuţiile structurilor sau, după caz, ale entităţilor rezultate din reorganizarea autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, precum şi alte aspecte determinate de aplicarea măsurilor de reorganizare se reglementează prin hotărâre a Guvernului.

(2)Desfiinţarea, realizată prin prezenta lege, a autorităţilor sau instituţiilor publice prevăzute în anexa nr. 1 va produce efecte la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind înfiinţarea noii entităţi rezultate din reorganizare.

(3)Desfiinţarea autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute în anexa nr. 2 se va realiza prin hotărârea Guvernului de înfiinţare a noii entităţi rezultate din reorganizare.

(4)În situaţia în care, prin reorganizare, autoritatea sau instituţia publică se desfiinţează şi activităţile sunt preluate de o autoritate ori instituţie publică existentă, actul normativ privind organizarea şi funcţionarea acesteia din urmă se modifică în mod corespunzător.

(5)Actele normative prevăzute la alin. (1)-(4) se supun spre aprobare Guvernului în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Acestea vor reglementa şi situaţia patrimoniului autorităţilor şi instituţiilor publice reorganizate, precum şi, după caz, a entităţilor aflate în subordinea acestora.

Art. 6

(1)Personalul autorităţilor şi instituţiilor publice care se desfiinţează în urma reorganizării se preia de autorităţile şi instituţiile publice la care trece activitatea acestora.

(2)De la prevederile alin. (1) sunt exceptaţi poliţiştii din cadrul structurii înfiinţate în Inspectoratul General al Poliţiei Române, ca urmare a reorganizării Agenţiei Naţionale Antidrog, potrivit dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru reorganizarea unor unităţi din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(3)Personalul instituţiilor desfiinţate va fi încadrat în limita posturilor aprobate pentru instituţia care preia activitatea acestora, beneficiind de drepturile salariale acordate, potrivit legii, pentru categoriile de funcţii din cadrul autorităţii sau instituţiei publice.

(4)Încadrarea personalului în numărul de posturi aprobat şi pe noile funcţii din instituţia care îl preia, precum şi stabilirea drepturilor salariale aferente se realizează în termen de maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a actelor normative prevăzute la art. 5 alin. (1)-(4), cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de funcţii.

(5)Încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu ale personalului, ca urmare a reorganizării potrivit prezentei legi, se face cu respectarea procedurilor legale aplicabile categoriei de personal din care face parte şi a prevederilor legale privind protecţia socială, pe baza criteriilor stabilite între conducerea autorităţii ori instituţiei publice şi reprezentanţii salariaţilor sau, după caz, ai sindicatelor, în termen de maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a actelor normative prevăzute la art. 5 alin. (1)-(4).

(6)În absenţa criteriilor stabilite potrivit alin. (5), la aplicarea măsurii de încetare a raporturilor de muncă sau, după caz, de serviciu, se vor avea în vedere următoarele criterii minimale:

a)dacă sunt îndeplinite condiţiile de pensionare, prevăzute de lege;

b)calificativul obţinut la ultima evaluare a performanţelor profesionale individuale, realizată în condiţiile legii;

c)existenţa unor sancţiuni disciplinare, aplicate în condiţiile legii;

d)măsura să afecteze mai întâi persoanele care nu au copii în întreţinere;

e)dacă măsura ar afecta 2 soţi care lucrează în aceeaşi unitate, desfacerea contractului de muncă sau, după caz, a raportului de serviciu al soţului care are venitul cel mai mic;

f)măsura să afecteze în ultimul rând familiile monoparentale care au în îngrijire copii, întreţinătorii de familie, precum şi salariaţii bărbaţi sau femei care au cel mult 5 ani până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare;

g)alte criterii stabilite de legi speciale, dacă este cazul.

Art. 7

(1)Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, veniturile obţinute de autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii, care sunt reorganizate ca instituţii publice finanţate integral de la bugetul de stat, potrivit anexelor nr. 1 şi 2, se fac venit la bugetul de stat.

(2)Disponibilităţile în lei şi în valută ale autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la alin. (1), existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, se virează integral la bugetul de stat, potrivit mecanismului stabilit prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3)Restituirile de sume aferente veniturilor încasate din activitatea desfăşurată de autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la alin. (1) se efectuează de la bugetul de stat conform procedurii de restituire prevăzute de normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(4)În situaţia autorităţilor prevăzute la alin. (1), reorganizate în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite, se abilitează Ministerul Finanţelor Publice să îi suplimenteze în mod corespunzător bugetul la propunerea acestuia.

Art. 8

(1)Prin derogare de la prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, sumele aferente subvenţiilor primite şi neutilizate la data intrării în vigoare a prezentei legi se virează integral la bugetul de stat de către autorităţile şi instituţiile publice reorganizate, fără a se mai regulariza cu bugetul de stat la sfârşitul anului.

(2)Cu creditele bugetare neutilizate, aferente instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul de stat, care se reorganizează în subordinea sau în structura altor ordonatori de credite, se suplimentează bugetul ordonatorului principal de credite care preia finanţarea acestora.

(3)Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificări în volumul şi în structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, bugetului fondurilor externe nerambursabile, bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii, bugetului fondurilor provenite din credite externe, după caz, precum şi modificări în bugetele ordonatorilor principali de credite, la propunerea acestora, în baza protocoalelor de predare-preluare, modificări ce decurg din aplicarea măsurilor de reorganizare a autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute de prezenta lege.

(4)Se autorizează ordonatorii principali de credite să detalieze modificările prevăzute la alin. (3) şi să le introducă în bugetele lor şi în anexele la acestea.

(5)Protocoalele de predare-preluare se încheie în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a actelor normative prevăzute la art. 5 şi cuprind creditele bugetare rămase neutilizate la data intrării în vigoare a prezentei legi, structurile de personal preluate, patrimoniul aferent, precum şi celelalte drepturi şi obligaţii ce decurg din acestea.

(6)Până la introducerea modificărilor prevăzute la alin. (3), finanţarea autorităţilor şi instituţiilor publice reorganizate se va asigura din bugetele ordonatorilor principali de credite care preiau activitatea şi personalul acestora, în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate.

Art. 9

Până la data de 31 decembrie 2009, Trezoreria Statului transferă într-un cont distinct de venituri bugetare sumele achitate în conturile de disponibilităţi deschise pe numele instituţiilor şi autorităţilor care se reorganizează în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

CAPITOLUL III: Măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în sistemul bugetar

Art. 10

(1)În vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situaţia de criză economică, în perioada octombrie-decembrie 2009, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare, au obligaţia de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre următoarele măsuri:

a)să acorde personalului propriu, indiferent de statutul acestuia, zile libere fără plată pentru o perioadă de până la 10 zile lucrătoare;

b)să reducă programul de lucru;

c)să dispună o măsură ce combină alternativele prevăzute la lit. a) şi b);

d)altă măsură cu efect echivalent.

(2)Cu respectarea prevederilor alin. (1), autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a-şi organiza activitatea astfel încât să asigure continuitatea serviciilor de interes public.

(3)Modalitatea de aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte cu acordul salariatului, după consultarea organizaţiilor sindicale sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor.

(4)În lipsa acordului sau în cazul în care, ca urmare a opţiunii exprimate de salariat, nu se poate asigura continuitatea serviciului de interes public, intervalul şi numărul de zile libere, precum şi reducerea programului se stabilesc de conducătorul instituţiei publice, astfel încât să nu fie efectuate mai mult de 4 zile libere într-o lună, iar diminuarea salariului să nu depăşească nivelul prevăzut la alin. (1).

(5)Angajatorul nu poate acorda zilele libere prevăzute la alin. (1) în zilele de sărbătoare legală.

(6)Zilele libere sau, după caz, reducerea programului de lucru prevăzute la alin. (1) şi la alin. (3)-(5) nu afectează durata concediului de odihnă anual şi sunt asimilate unei perioade de activitate, inclusiv în specialitate, efectivă. Salariatul beneficiază în această perioadă de toate drepturile cuvenite, potrivit legii, altele decât cele salariale.

(7)Pentru personalul militar din instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, măsura prevăzută la alin. (1) lit. a) se aplică pentru un număr de până la 14 zile calendaristice.

Art. 11

Prin derogare de la prevederile art. 119 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, de la data intrării în vigoare a prezentei legi până la data de 31 decembrie 2010, munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite acordate până la data de 31 decembrie 2010, pentru activitatea prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal în cursul anului 2009, şi până la data de 31 martie 2011, pentru activitatea suplimentară prestată în anul 2010.

Art. 12

De la data intrării în vigoare a prezentei legi până la data de 31 decembrie 2010, indemnizaţia prevăzută la art. 8 alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, aprobată cu modificări prin Legea nr. 212/2007, cu modificările şi completările ulterioare, este egală cu 1% din indemnizaţia lunară a preşedintelui Comisiei Naţionale de Prognoză.

Art. 13

De la data intrării în vigoare a prezentei legi până la data de 31 decembrie 2010, indemnizaţia prevăzută la art. 61 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, este egală cu 1% din indemnizaţia secretarului de stat, în lunile în care au loc şedinţe ale comisiei. Indemnizaţia se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

Art. 14

De la data intrării în vigoare a prezentei legi până la data de 31 decembrie 2010, indemnizaţia prevăzută la art. 5 alin. (7) din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările şi completările ulterioare, este egală cu 1% din indemnizaţia secretarului de stat.

Art. 15

De la data intrării în vigoare a prezentei legi până la data de 31 decembrie 2010, indemnizaţia prevăzută la art. 13 alin. (9) din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 239/2003, cu modificările şi completările ulterioare, este egală cu 1% din indemnizaţia preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti.

Art. 16

Prima de care beneficiază angajaţii la plecarea în concediu, aferentă anului 2009, poate fi plătită de ordonatorii de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice până la data de 31 ianuarie 2010, indiferent de data la care aceasta a fost solicitată.

CAPITOLUL IV: Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariate, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare

N.n.: Art. 70 alin. (1) din prezenta lege prevede “Dispoziţiile cap. IV şi V intră în vigoare la 15 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Art. 17

(1)Beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2)Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:

a)la data intrării în vigoare a prezentului capitol sunt pensionari cumularzi;

b)după data intrării în vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi.

Art. 18

(1)Pensionarii prevăzuţi la art. 17 alin. (2) lit. a) care desfăşoară activităţi profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2)Persoanele prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b) au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data survenirii situaţiei de cumul, să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 19

(1)În situaţia persoanelor care beneficiază, prin cumul, de pensie/pensii stabilită/stabilite atât în sistemul public cât şi/sau în sisteme neintegrate sistemului public de pensii, la determinarea plafonului stabilit la art. 17 alin. (1) se are în vedere venitul cumulat din acestea.

(2)Dacă nivelul pensiilor nete cumulate se situează sub nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat acesta va putea fi cumulat cu veniturile realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie, potrivit legii, în cadrul entităţilor prevăzute la art. 17 alin. (1).

(3)În cazul în care nivelul venitului realizat din pensiile nete cumulate este mai mare decât nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, persoana are obligaţia de a-şi exprima opţiunea, în scris, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, cu privire la menţinerea în plată a pensiei faţă de cuantumul căreia, potrivit art. 17, este permis cumulul.

(4)Prevederile alin. (3) se aplică şi persoanelor prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b), acestea având obligaţia de a-şi exprima opţiunea în termen de 15 zile de la data survenirii situaţiei de imposibilitate a exercitării cumulului.

Art. 20

Neîndeplinirea obligaţiei privind exprimarea opţiunii în termenul prevăzut la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4) constituie cauză de încetare de drept a raporturilor de muncă stabilite în baza contractului individual de muncă sau a actului de numire în funcţie, precum şi a raporturilor de serviciu.

Art. 21

În cazul în care opţiunea este exprimată în termenul prevăzut la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4), plata pensiei/pensiilor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a fost exprimată opţiunea pentru continuarea activităţii.

Art. 22

Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari, cu respectarea termenului general de prescripţie.

Art. 23

(1)Angajatorul are obligaţia de a lua măsurile necesare constatării cazurilor prevăzute la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4).

(2)Încălcarea de către angajator a prevederilor alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.

(3)Constatarea contravenţiei prevăzute la alin. (1) şi aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (2) se realizează de către persoanele împuternicite din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă.

Art. 24

Contravenţiilor prevăzute la art. 23 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 25

Prevederile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător şi beneficiarilor de pensie de serviciu stabilită prin legi speciale.

Art. 26

În aplicarea prevederilor cap. IV, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale elaborează instrucţiuni până la data intrării în vigoare a acestuia, respectiv în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CAPITOLUL V: Măsuri privind disciplina financiar-bugetară la nivelul unor operatori economici

N.n.: Art. 70 alin. (1) din prezenta lege prevede “Dispoziţiile cap. IV şi V intră în vigoare la 15 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Art. 27

(1)Anual, prin legea bugetului de stat, se stabilesc şi obiectivele de politică salarială ale regiilor autonome, societăţilor şi companiilor naţionale, ale societăţilor comerciale la care statul ori unităţile administrativ-teritoriale au calitatea de acţionar unic sau majoritar, precum şi ale filialelor acestora, denumite în continuare operatori economici.

(2)Reprezentanţii statului, respectiv ai autorităţilor administrativ-teritoriale sunt mandataţi să pună în aplicare politica salarială stabilită potrivit alin. (1) în cadrul organelor de administrare şi de conducere ale operatorilor economici.

Art. 28

(1)Operatorii economici prezintă, în vederea aprobării, bugetul de venituri şi cheltuieli organelor administraţiei publice centrale ori locale, după caz, în subordinea, coordonarea, sub autoritatea cărora funcţionează sau în al căror portofoliu se află, în termen de 10 zile de la aprobarea bugetului de stat, potrivit legii.

(2)Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (1) constituie cauză de diminuare a remuneraţiei directorului operatorului economic, în condiţiile art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, sau, după caz, constituie cauză de reziliere a contractului de mandat, potrivit clauzelor stipulate în acesta.

(3)Prevederile alin. (1) nu se aplică operatorilor economici cu capital majoritar de stat sau aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată.

Art. 29

(1)Organele administraţiei publice centrale sau, după caz, locale care au în subordine, coordonare, sub autoritate sau în portofoliu operatori economici au obligaţia ca, în termen de 5 zile de la primirea bugetelor de venituri şi cheltuieli, să elaboreze documentaţia necesară aprobării, în condiţiile legii, a acestora.

(2)Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (1) de către funcţionarul desemnat să elaboreze documentaţia necesară aprobării constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit legii.

Art. 30

Contractele colective de muncă se negociază, în condiţiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici, în limitele şi în condiţiile stabilite prin bugete.

Art. 31

Dispoziţiile prezentului capitol nu se aplică societăţilor financiar-bancare şi de asigurări şi Societăţii Comerciale “Fondul Proprietatea” – S.A.

CAPITOLUL VI: Măsuri pentru susţinerea mediului de afaceri în scopul depăşirii dificultăţilor financiare şi relansării circuitului comercial

Art. 32

1.După articolul 19¹ din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 19², cu următorul cuprins:

“Art. 19²: Scutirea de impozit a profitului reinvestit

(1) Profitul investit în producţia şi/sau achiziţia de echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru), astfel cum sunt prevăzute în subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, folosite în scopul obţinerii de venituri impozabile, este scutit de impozit.

(2) Profitul investit potrivit alin. (1) reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, respectiv profitul contabil cumulat de la începutul anului, utilizat în acest scop în anul efectuării investiţiei. Scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.

(3) Pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2009, în aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil înregistrat începând cu data de 1 octombrie 2009 şi investit în activele menţionate la alin. (1) produse şi/sau achiziţionate după aceeaşi dată.

(4) Pentru contribuabilii care au obligaţia de a plăti impozit pe profit trimestrial, în situaţia în care se efectuează investiţii în trimestrele anterioare, din profitul contabil cumulat de la începutul anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea.

(5) În cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 103 care devin plătitori de impozit pe profit în conformitate cu prevederile art. 107¹, pentru aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil cumulat de la începutul anului investit în activele menţionate la alin. (1), produse şi/sau achiziţionate începând cu trimestrul în care aceştia au devenit plătitori de impozit pe profit. Pentru anul 2009 profitul contabil luat în considerare la aplicarea facilităţii este cel înregistrat după data de 1 octombrie 2009.

(6) Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz, iar suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit va fi repartizată cu prioritate pentru constituirea rezervelor până la concurenţa profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar. În cazul în care la sfârşitul exerciţiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează regularizarea profitului investit, iar contribuabilul nu este obligat să repartizeze suma profitului investit pentru constituirea rezervelor.

(7) Pentru activele prevăzute la alin. (1) care se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi, facilitatea se acordă pentru lucrările realizate efectiv, în baza unor situaţii parţiale de lucrări, pentru investiţiile puse în funcţiune parţial în anul respectiv.

(8) Prevederile alin. (1) se aplică pentru activele considerate noi, în sensul că nu au fost anterior utilizate.

(9) Contribuabilii care beneficiază de prevederile alin. (1) au obligaţia de a păstra în patrimoniu activele respective cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata lor normală de funcţionare, stabilită potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe. În cazul nerespectării acestei condiţii, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe profit şi se stabilesc majorări de întârziere, de la data aplicării facilităţii, potrivit legii. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi activele transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare în cazul în care societatea beneficiară preia rezerva aferentă profitului scutit, asumându-şi astfel drepturile şi obligaţiile societăţii cedente, precum şi activele înstrăinate în cadrul procedurii de lichidare/faliment, potrivit legii.

(10) În cazul în care, ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1), impozitul pe profit este sub nivelul impozitului minim, contribuabilii sunt obligaţi la plata impozitului minim în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2).

(11) Contribuabilii care aplică prevederile prezentului articol nu pot beneficia de prevederile art. 26¹ din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare.

(12) Prin excepţie de la prevederile art. 7 alin. (1) pct. 33 şi ale art. 24 alin. (5), valoarea fiscală, respectiv valoarea de intrare a activelor prevăzute la alin. (1) se determină prin scăderea din valoarea de producţie şi/sau de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea prevăzută la alin. (1).

(13) Prevederile prezentului articol se aplică până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv.”

CAPITOLUL VII: Măsuri pentru stimularea înnoirii Parcului auto naţional, inclusiv a celui destinat lucrărilor agricole

Art. 33

(1)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 217/2008 privind reluarea pentru anul 2009 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 17 decembrie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 136/2009, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 2

Obiectivul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie diminuarea poluării prin scoaterea din uz a autoturismelor şi autoutilitarelor uşoare vechi, cu nivel de poluare ridicat, proprietate a persoanelor fizice şi juridice române.”

2.La articolul 3, litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“g) proprietar:

1. orice persoană fizică având domiciliul sau reşedinţa în România, care deţine în proprietate, indiferent de data dobândirii acestui drept, un autovehicul uzat înmatriculat pe numele său, precum şi moştenitorii săi;

2. orice persoană juridică română, care deţine în proprietate, indiferent de data dobândirii acestui drept, un autovehicul uzat înmatriculat pe numele său;”

3.La articolul 3, după litera h) se introduc două noi litere, literele i) şi j), cu următorul cuprins:

“i) primă de casare – parte din preţul de achiziţie a unui autovehicul nou, suportată prin modalitate nerambursabilă din Fondul pentru mediu, în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat;

j) tichet valoric – document a cărui valoare nominală reprezintă echivalentul primei de casare.”

4.Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 6

(1) Poate beneficia de tichete valorice în cuantum de 3.800 lei fiecare proprietarul definit la art. 3 lit. g), care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) a predat autovehiculul uzat spre casare unui operator economic autorizat, conform prevederilor legale, să desfăşoare activităţi de colectare a vehiculelor scoase din uz, obţinând un certificat de distrugere şi tichetul valoric;

b) a radiat autovehiculul uzat.

(2) În situaţia în care proprietarul prevăzut la art. 3 lit. g) doreşte să achiziţioneze un autovehicul nou, acesta se înscrie la un producător validat.

(3) În varianta prevăzută la alin. (2) valoarea nominală a tichetelor se scade din preţul de achiziţie al autovehiculului nou.”

5.La articolul 8, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(3) Constatarea contravenţiei prevăzute la alin. (2) şi aplicarea sancţiunii se realizează de personal împuternicit din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.”

6.Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 10

Pentru ducerea la îndeplinire în anul 2009 a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se alocă de la Fondul pentru mediu suma de 228.000 mii lei.”

7.După articolul 12 se introduce un nou articol, articolul 13, cu următorul cuprins:

“Art. 13

Modelul, procedura de confecţionare, eliberare şi valabilitatea tichetelor valorice se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi al ministrului finanţelor publice.”

(2)Persoanele înscrise în Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care nu au obţinut certificatele de distrugere beneficiază de tichete valorice în condiţiile prevăzute de aceasta.

(3)Instrucţiunile privind modalităţile de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2008 privind reluarea pentru anul 2009 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional, aprobate prin Ordinul ministrului mediului nr. 89/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 16 februarie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică în mod corespunzător, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 34

1.La articolul II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2009 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2008 privind reluarea pentru anul 2009 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

“(2) Metodologia de finanţare a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional destinat persoanelor juridice se stabileşte prin ghidul de finanţare aferent programului, care se elaborează de Administraţia Fondului pentru Mediu şi se aprobă prin ordin al ministrului mediului, cu respectarea legislaţiei privind ajutorul de stat, Administraţia Fondului pentru Mediu parcurgând toate procedurile în domeniul ajutorului de stat.”

Art. 35

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 1

(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu şi se gestionează de Administraţia Fondului pentru Mediu.

(2) Din sumele colectate potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă se finanţează programe şi proiecte pentru protecţia mediului.”

2.La articolul 3 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“b) autovehiculele special modificate în scopul conducerii de către persoanele cu handicap, precum şi autovehiculele special modificate în scopul preluării şi transportării persoanelor cu handicap grav sau accentuat, astfel cum aceste persoane sunt definite în Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;”

3.La articolul 3 alineatul (2), după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

“f) autovehicule speciale a căror deplasare pe drumurile publice este în general limitată numai la şi de la locul de muncă, ale căror motoare respectă normele privind poluarea chimică aplicabile maşinilor mobile nerutiere.”

4.La articolul 3, alineatele (3)-(5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(3) Excepţia prevăzută la alin. (2) lit. b) se aplică numai pentru achiziţionarea unui singur autovehicul în decurs de 5 ani şi atunci când autovehiculul este în proprietatea persoanei cu handicap.

(4) Modificările speciale aduse autovehiculelor se înscriu de către Regia Autonomă «Registrul Auto Român» în cartea de identitate a vehiculului. Lista modificărilor speciale aduse autovehiculelor va fi aprobată prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.

(5) Autovehiculele dotate cu cutie de viteze care poate funcţiona în regim automat nu intră în categoria celor exceptate de la plata taxei.”

Art. 36

(1)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.La articolul 3 alineatul (3), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“b) întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli;

c) analizează, selectează şi finanţează programe şi proiecte pentru protecţia mediului, aprobate în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă;”

2.La articolul 5, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art. 5

(1) Comitetul de avizare are următoarea componenţă:

a) 2 reprezentanţi din cadrul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, împuterniciţi prin ordin al ministrului;

b) un reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, împuternicit prin decizie a preşedintelui;

c) 3 reprezentanţi ai structurilor asociative ale administraţiei publice locale;

d) câte un reprezentant din cadrul autorităţii publice centrale pentru finanţe, autorităţii publice centrale pentru economie, autorităţii publice centrale pentru transporturi, autorităţii publice centrale pentru dezvoltare regională, lucrări publice şi locuinţe, autorităţii publice centrale pentru sănătate publică, autorităţii publice centrale pentru agricultură, păduri şi dezvoltare rurală, autorităţii publice centrale pentru întreprinderi mici şi mijlocii, autorităţii publice centrale pentru administraţie şi interne, împuterniciţi prin ordin al ministrului de resort;

e) un reprezentant al confederaţiei patronale din domeniul proiectului supus avizării, desemnat de aceasta;

f) un reprezentant al organizaţiilor neguvernamentale din domeniul protecţiei mediului, desemnat de acestea;

g) preşedintele Administraţiei Fondului.

…………………………………………

(3) Comitetul de avizare analizează şi aprobă prin vot proiectele ce urmează să fie finanţate din Fondul pentru mediu, dintre cele propuse de Comitetul director.”

3.La articolul 6, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(3) Comitetul director are următoarele atribuţii:

a) avizează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Fondului pentru mediu şi al Administraţiei Fondului;

b) avizează şi propune spre aprobare Comitetului de avizare proiectele selecţionate pentru a fi finanţate din Fondul pentru mediu;

c) aprobă situaţiile financiare şi conturile de execuţie trimestriale şi anuale, pe care le înaintează autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;

d) urmăreşte constituirea şi gestionarea Fondului pentru mediu;

e) urmăreşte implementarea proiectelor finanţate;

f) aprobă raportul anual privind gestionarea Fondului pentru mediu, pe care îl face public, conform prevederilor legale;

g) avizează ghidurile de finanţare aferente fiecărui program şi proiect pentru protecţia mediului.”

4.Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 13

(1) Fondul pentru mediu se utilizează pentru susţinerea şi realizarea proiectelor prioritare pentru protecţia mediului.

(2) Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare vizează îmbunătăţirea performanţei de mediu privind:

a) prevenirea poluării;

b) reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului;

c) reducerea nivelurilor de zgomot;

d) utilizarea de tehnologii curate;

e) gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, şi închiderea depozitelor de deşeuri;

f) protecţia resurselor de apă, staţiilor de tratare, staţiilor de epurare pentru comunităţi locale;

g) gospodărirea integrată a zonei costiere;

h) conservarea biodiversităţii;

i) administrarea ariilor naturale protejate;

j) educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului;

k) creşterea producţiei de energie din surse regenerabile;

l) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

m) reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor;

n) împădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri, stabilite în condiţiile legii, a terenurilor din fondul forestier naţional afectate de calamităţi naturale;

o) închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier;

p) lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului;

q) Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional;

r) Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi;

s) proiecte de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană sau alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului;

ş) proiecte privind producerea energiei din surse regenerabile: eoliană, solară, biomasă, hidro;

t) proiecte de renaturare a terenurilor scoase din patrimoniul natural;

ţ) proiecte de realizare a pistelor pentru biciclişti;

u) Programul de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate;

v) refacerea siturilor contaminate istoric, cu excepţia celor reglementate prin legi speciale;

x) reducerea riscului la fenomene hidrometeorologice periculoase, lucrări pentru elaborarea hărţilor de risc pentru bazine sau subbazine hidrografice;

y) înlocuirea acoperişurilor din azbest.

(3) Proiectele din categoriile prevăzute la alin. (2) aprobate în Comitetul de avizare sunt finanţate din Fondul pentru mediu prin una dintre următoarele modalităţi:

a) susţinerea financiară a proiectelor prin finanţare sau cofinanţare nerambursabilă;

b) cofinanţarea proiectelor finanţate din fonduri comunitare şi/sau alte fonduri internaţionale.

(4) Se acordă susţinere financiară din Fondul pentru mediu pentru proiectele propuse de unităţi administrativ-teritoriale, instituţii publice, unităţi şi instituţii de învăţământ, organizaţii neguvernamentale, composesorate, operatori economici, inclusiv ocoale silvice.

(5) Analiza, selectarea, finanţarea, urmărirea şi controlul implementării proiectelor se fac în conformitate cu prevederile ghidurilor de finanţare şi ale actelor normative date în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, cu excepţia lucrărilor prevăzute la alin. (2) lit. o) şip).

(6) Categoriile de lucrări care se pot finanţa conform prevederilor alin. (2) lit. o) şi p), precum şi sumele destinate finanţării acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

(7) Pentru achiziţionarea lucrărilor prevăzute la alin. (2) lit. p) şi a serviciilor aferente acestora se vor aplica prevederile legislaţiei în vigoare privind achiziţiile publice referitoare la situaţiile de forţă majoră.

(8) Finanţarea proiectelor aprobate se realizează în baza contractelor de finanţare anuale sau multianuale.

(9) Contractele de finanţare, împreună cu actele prin care se constituie garanţii ale rambursării finanţării, constituie titluri executorii, fără a fi necesară învestirea cu formulă executorie.

(10) Finanţarea din Fondul pentru mediu se face cu respectarea legislaţiei privind ajutorul de stat, Administraţia Fondului parcurgând toate procedurile în domeniul ajutorului de stat, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007, şi legislaţiei comunitare în domeniu.

(11) Ajutoarele de stat individuale şi schemele de ajutor de stat, atât cele exceptate de la obligaţia notificării, cât şi cele supuse obligaţiei de notificare, se instituie prin hotărâri ale Comitetului de avizare al Administraţiei Fondului.

(12) Schemele de ajutor de minimis se aprobă prin dispoziţie a preşedintelui Administraţiei Fondului.

(13) Sumele rămase neutilizate la sfârşitul anului se reportează în anul următor, fiind utilizate cu aceeaşi destinaţie.”

5.Articolul 13¹ se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 13¹

(1) Din sumele provenind din Fondul pentru mediu se finanţează programe şi proiecte pentru protecţia mediului, prevăzute la art. 13 alin. (2).

(2) Beneficiari ai programelor şi proiectelor prevăzute la art. 13 alin. (2) lit. n) şi q)- x) pot fi persoanele juridice prevăzute la art. 13 alin. (4), pentru proiectele prevăzute la art. 13 alin. (2) lit. n), s), v) şi y) beneficiari pot fi şi persoanele fizice şi asociaţiile de proprietari, iar pentru proiectele prevăzute la art. 13 alin. (2) lit. q), u) şi v) beneficiari pot fi şi persoanele fizice.

(3) Metodologia de finanţare şi categoriile de beneficiari pentru programele şi proiectele pentru protecţia mediului, prevăzute la art. 13 alin. (2), se stabilesc prin ghidul de finanţare aferent fiecărui program sau proiect, care se elaborează de Administraţia Fondului şi se aprobă prin ordin al ministrului mediului.

(4) Prevederile art. 13 alin. (8)-(13) şi ale art. 14 alin. (1)se aplică în mod corespunzător.”

(2)Metodologia de caicul al contribuţiilor şi taxelor prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a)- j), p) şi q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 14 iunie 2006, se modifică în mod corespunzător, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol.

Art. 37

Se instituie Programul de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate, denumit în continuare Program, în condiţiile stabilite prin prezentul capitol.

N.n.: Art. 70 alin. (2) din prezenta lege prevede “Prevederile art. 37-47 din cap. VII intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2010 [...].”

Art. 38

Obiectivul prezentului capitol îl reprezintă diminuarea poluării prin scoaterea din uz a tractoarelor şi maşinilor agricole autopropulsate vechi, cu perioadă de exploatare depăşită, precum şi creşterea productivităţii activităţii din agricultură.

N.n.: Art. 70 alin. (2) din prezenta lege prevede “Prevederile art. 37-47 din cap. VII intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2010 [...].”

Art. 39

În sensul prezentului capitol, termenii şi expresiile de mai jos se definesc astfel:

1.Autoritate – Administraţia Fondului pentru Mediu;

2.tractor – vehicul cu motor, cu roţi sau şenile, având cel puţin două axe, a cărui funcţie principală rezultă din puterea sa de tracţiune şi care este conceput pentru a tracta, împinge, purta sau acţiona diverse utilaje şi maşini interschimbabile utilizate în exploatările agricole ori forestiere sau pentru alte lucrări ori tractării remorcilor;

3.tractor uzat – orice tractor, cu o vechime mai mare sau egală cu 10 ani de la anul fabricaţiei, care conţine cumulativ următoarele componente esenţiale: motorul, transmisia, trenul de rulare, caroseria, şasiul, precum şi echipamentele electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului şi dispozitivul catalizator, dacă acestea au fost prevăzute din fabricaţie;

4.tractor nou – tractorul care nu a fost niciodată înmatriculat/înregistrat şi care nu a fost utilizat potrivit destinaţiei acestuia;

5.maşină agricolă autopropulsată – vehicul cu motor, având cel puţin două axe, destinat din fabricaţie utilizării în agricultură;

6.maşină agricolă autopropulsată uzată – orice maşină agricolă autopropulsată, cu o vechime de cel puţin 10 ani de la anul fabricaţiei, care conţine cumulativ următoarele componente esenţiale: motorul, transmisia, trenul de rulare, caroseria, şasiul, precum şi echipamentele electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului şi dispozitivul catalizator, dacă acestea au fost prevăzute din fabricaţie;

7.maşină agricolă autopropulsată nouă – maşină agricolă autopropulsată care nu a fost niciodată înregistrată şi care nu a fost utilizată potrivit destinaţiei acesteia;

8.proprietar:

a)orice persoană fizică cu domiciliul sau reşedinţa în România, care deţine în proprietate un tractor uzat sau o maşină agricolă autopropulsată uzată, înmatriculată/înregistrată pe numele său, precum şi moştenitorii acestuia;

b)orice persoană juridică română care deţine în proprietate un tractor uzat sau o maşină agricolă autopropulsată uzată înregistrată pe numele său;

9.primă de casare – parte din preţul de achiziţie al unui tractor nou sau al unei maşini agricole autopropulsate noi, suportată prin modalitate nerambursabilă de către Autoritate, din Fondul pentru mediu, în schimbul predării spre casare a unui tractor uzat sau a unei maşini agricole autopropulsate uzate;

10.producător – orice persoană juridică, producător, importator autorizat de tractoare şi/sau maşini agricole autopropulsate noi sau distribuitor autorizat al acestora;

11.producător validat – orice persoană juridică, producător, importator autorizat de tractoare sau distribuitor autorizat al acestora, căreia i-a fost aprobată cererea de înscriere în Program.

N.n.: Art. 70 alin. (2) din prezenta lege prevede “Prevederile art. 37-47 din cap. VII intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2010 [...].”

Art. 40

Orice persoană juridică, producător, importator sau distribuitor autorizat de tractoare, care doreşte înscrierea în Programul prevăzut la art. 37, depune la Autoritate o documentaţie care va fi asimilată proiectelor de mediu, în sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

N.n.: Art. 70 alin. (2) din prezenta lege prevede “Prevederile art. 37-47 din cap. VII intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2010 [...].”

Art. 41

(1)Autoritatea analizează documentaţia depusă şi, prin structurile sale de decizie, aprobă cererile care îndeplinesc criteriile impuse pentru validare.

(2)Autoritatea face publică lista producătorilor validaţi prin publicarea acesteia pe pagina de internet proprie.

N.n.: Art. 70 alin. (2) din prezenta lege prevede “Prevederile art. 37-47 din cap. VII intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2010 [...].”

Art. 42

(1)Cuantumul primei de casare este de cel mult 17.000 lei, fără ca acesta să depăşească:

a)pentru persoana fizică 50% din preţul de achiziţie al tractorului nou sau al maşinii agricole autopropulsate noi;

b)pentru persoana juridică 40% din preţul de achiziţie fără TVA al tractorului nou sau al maşinii agricole autopropulsate noi.

(2)Poate beneficia de prima de casare orice proprietar al unui tractor uzat sau al unei maşini agricole autopropulsate uzate, care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:

a)s-a înscris la un producător validat pentru achiziţionarea unui tractor nou sau a unei maşini agricole autopropulsate noi;

b)a predat tractorul uzat sau maşina agricolă autopropulsată uzată spre casare unui operator economic autorizat conform prevederilor legale să desfăşoare activităţi de colectare a vehiculelor scoase din uz, obţinând un certificat de distrugere;

c)a radiat tractorul uzat sau maşina agricolă autopropulsată uzată;

d)achiziţionează un tractor nou sau o maşină agricolă autopropulsată nouă de la producătorul validat la care s-a înscris.

N.n.: Art. 70 alin. (2) din prezenta lege prevede “Prevederile art. 37-47 din cap. VII intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2010 [...].”

Art. 43

Suma prevăzută la art. 42 se va scădea din preţul de achiziţie al unui tractor nou sau al unei maşini agricole autopropulsate noi.

N.n.: Art. 70 alin. (2) din prezenta lege prevede “Prevederile art. 37-47 din cap. VII intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2010 [...].”

Art. 44

(1)Se interzic omologarea pentru circulaţie şi reînmatricularea sau, după caz, reînregistrarea ori folosirea ulterioară a tractoarelor şi maşinilor agricole autopropulsate uzate, predate spre casare conform prevederilor art. 42, sau reutilizarea caroseriei, a saşiului ori a motorului acestora.

(2)Comercializarea ulterioară a tractoarelor şi maşinilor agricole autopropulsate uzate sau introducerea pe orice cale spre reutilizare a caroseriei, a saşiului ori a motorului acestora de către operatorii economici autorizaţi, prevăzuţi la art. 42 alin. (2) lit. b), constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei.

(3)Constatarea contravenţiei prevăzute la alin. (2) şi aplicarea sancţiunilor se realizează de personalul împuternicit din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

N.n.: Art. 70 alin. (2) din prezenta lege prevede “Prevederile art. 37-47 din cap. VII intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2010 [...].”

Art. 45

Contravenţiilor prevăzute la art. 44 alin. (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

N.n.: Art. 70 alin. (2) din prezenta lege prevede “Prevederile art. 37-47 din cap. VII intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2010 [...].”

Art. 46

Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului capitol se alocă anual din Fondul pentru mediu fonduri în limita sumei aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli al Fondului pentru mediu şi al Administraţiei Fondului.

N.n.: Art. 70 alin. (2) din prezenta lege prevede “Prevederile art. 37-47 din cap. VII intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2010 [...].”

Art. 47

Metodologia de finanţare şi categoriile de beneficiari pentru Programul de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate se stabilesc prin ghidul de finanţare aferent programului, care se elaborează de Administraţia Fondului şi se aprobă prin ordin al ministrului mediului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

N.n.: Art. 70 alin. (2) din prezenta lege prevede “Prevederile art. 37-47 din cap. VII intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2010 [...].”

CAPITOLUL VIII: Măsuri pentru facilitarea accesului la finanţarea acordată beneficiarilor din sectorul agricol şi alimentar

Art. 48

(1)Anual, din prevederile bugetare ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale se alocă fondurile necesare garantării finanţărilor, acordate potrivit legii, de către instituţiile finanţatoare fermierilor şi procesatorilor de produse agricole pentru finanţarea capitalului de lucru.

(2)Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, conform prevederilor alin. (1), alocă fondurile necesare fondurilor de garantare. Alocarea fondurilor se face în raport cu gradul de utilizare a celor acordate anterior.

(3)Acordarea fondurilor se efectuează în baza convenţiilor încheiate între Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi fondurile de garantare.

(4)În înţelesul prezentului capitol, prin fond de garantare se înţelege instituţia financiară nebancară care are în obiectul de activitate emiterea de garanţii şi asumarea de angajamente de garantare, înscrisă în registrele Băncii Naţionale a României, conform legii.

Art. 49

Fondurile alocate şi dobânzile aferente acestora se evidenţiază distinct în înregistrările contabile ale fondurilor de garantare, fiind considerate împrumuturi subordonate, aşa cum sunt definite de reglementările contabile ale Băncii Naţionale a României.

Art. 50

Dobânda încasată de fondurile de garantare ca venit financiar din plasarea în depozite bancare şi/sau titluri de trezorerie a sumelor alocate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, conform art. 48, reîntregeşte suma alocată fondurilor de garantare în vederea garantării finanţărilor pentru fermieri şi procesatori de produse agricole.

Art. 51

Fondurile alocate şi dobânzile aferente acestora sunt utilizate de fondurile de garantare pentru:

a)constituirea plafonului anual de garantare, cu o expunere a acestuia de până la 5 ori;

b)acoperirea riscului asumat de fondurile de garantare din garanţiile acordate pe seama acestor sume, prin plata valorii garanţiei, în cazul contractelor de garantare executate de instituţiile finanţatoare pentru împrumutaţii care nu îşi îndeplinesc obligaţiile asumate prin contractele de credit.

Art. 52

(1)Beneficiarii garanţiilor acordate de fondurile de garantare, în calitate de fermieri sau procesatori de produse agricole, sunt:

a)societăţi comerciale constituite conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b)asociaţii agricole constituite conform Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările ulterioare, şi Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

c)persoane fizice autorizate şi asociaţii de fermieri, constituite conform legii.

(2)Beneficiarii prevăzuţi la alin. (1) trebuie să se încadreze în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv să aibă mai puţin de 250 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală netă care să nu depăşească echivalentul în lei a 50 milioane euro sau un rezultat anual al bilanţului contabil care să nu depăşească echivalentul în lei a 43 milioane euro. Calculul cifrei de afaceri şi al numărului de salariaţi se face ţinându-se cont de statutul întreprinderii, respectiv întreprindere autonomă, legată sau parteneră, astfel cum sunt acestea definite în Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, care a preluat prevederile anexei la Recomandarea (CE) din 6 mai 2003 privind definiţia microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici şi mijlocii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 124 din 20 mai 2003.

Art. 53

Fondurile de garantare acordă garanţii beneficiarilor prevăzuţi la art. 52, care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Comunicarea Comisiei cu privire la aplicarea art. 87 şi 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub formă de garanţii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 2008/C155/02, denumită în continuare Comunicarea Comisiei, respectiv:

a)beneficiarii nu se află în dificultate financiară conform definiţiei “firmei în dificultate” menţionată în secţiunea 2.1 din Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 244, 01/10/2004;

b)garanţia este legată de o tranzacţie financiară specifică, respectiv finanţarea acordată de o instituţie finanţatoare, de o sumă maximă fixată şi o durată limitată;

c)garanţia acoperă maximum 80% din valoarea finanţării acordate de către instituţiile finanţatoare. În acest sens, fondurile de garantare au în vedere următoarele aspecte:

- atunci când valoarea finanţării scade în timp, suma garantată trebuie să descrească în mod proporţional, astfel încât, în orice moment, garanţia să nu acopere mai mult de 80% din valoarea finanţării;

- pierderile trebuie suportate proporţional şi în acelaşi mod de către instituţiile finanţatoare şi de către fondurile de garantare;

d)beneficiarul plăteşte anual un comision de garantare calculat pe baza ratingului atribuit de instituţia finanţatoare în funcţie de suma efectiv garantată.

Art. 54

Comisioanele de garantare practicate de fondurile de garantare sunt cele stabilite conform pct. 3.3 din Comunicarea Comisiei şi datorate de instituţiile finanţatoare pentru garanţiile emise în favoarea beneficiarilor prevăzuţi la art. 52 sunt venituri ale fondurilor de garantare.

Art. 55

În situaţia în care plăţile efectuate de fondurile de garantare, ca urmare a executării de către instituţiile finanţatoare a contractelor de garantare, depăşesc nivelul sumelor alocate fondurilor de garantare şi al dobânzilor acumulate, diferenţa se acoperă din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Art. 56

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, la propunerea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Guvernul adoptă, prin hotărâre, normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentului capitol.

CAPITOLUL IX: Dispoziţii finale

Art. 57

De la data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea noilor entităţi rezultate din reorganizarea autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, în cuprinsul actelor normative în vigoare, următoarele expresii şi denumiri se înlocuiesc după cum urmează:

a)sintagmele “Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor” şi “Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor” se înlocuiesc cu sintagma “Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date”;

b)sintagma “Institutul Naţional de Administraţie” se înlocuieşte cu sintagma “Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici”;

c)sintagmele “Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat” şi “Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale” se înlocuiesc cu sintagma “Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale”;

d)sintagma “directorul general al Arhivelor Naţionale” se înlocuieşte cu sintagma “directorul Arhivelor Naţionale”;

e)sintagma “directorii direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale” se înlocuieşte cu sintagma “şefii serviciilor judeţene ale Arhivelor Naţionale”;

f)sintagma “direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale” se înlocuieşte cu sintagma “serviciile judeţene ale Arhivelor Naţionale”, respectiv sintagma “Direcţia Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale” se înlocuieşte cu sintagma “Serviciul Municipiului Bucureşti al Arhivelor Naţionale”;

g)în cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 372/2002, cu modificările şi completările ulterioare, termenul “Inspectorat” se înlocuieşte cu termenul “Direcţia”;

h)în cuprinsul Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 20 noiembrie 2003, termenul “Oficiu” se înlocuieşte cu sintagma “Administraţia Naţională”;

i)sintagma “Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice” şi sintagma “Institutul Naţional al Monumentelor Istorice” se înlocuiesc cu sintagma “Institutul Naţional al Patrimoniului”;

j)la art. 17 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 951 din 24 noiembrie 2006, cu completările ulterioare, sintagma “institutul de Memorie Culturală” se înlocuieşte cu sintagma “Centrul de Pregătire Profesională în Cultură”;

k)sintagma “Centrul European de Cultură Sinaia” se înlocuieşte cu sintagma “Centrul de Pregătire Profesională în Cultură”;

l)sintagma “Centrul de Consultanţă pentru Programe Culturale Europene” şi sintagma “Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii” se înlocuiesc cu sintagma “Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii”;

m)în cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 7/2003 privind promovarea, dezvoltarea şi monitorizarea activităţilor nucleare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 9 mai 2005, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma “Agenţia Nucleară” se înlocuieşte cu sintagma “Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive”;

n)în cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 2 mai 2007, sintagma “Agenţia Naţională pentru Deşeuri Radioactive” se înlocuieşte cu sintagma “Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive”;

o)sintagma “Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar” se înlocuieşte cu sintagma “Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti”;

p)în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma “Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate” se înlocuieşte cu sintagma “Ministerul Mediului”;

q)în cuprinsul Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 14 septembrie 2007, sintagmele “Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri” şi “Oficiul Naţional al Viei şi Vinului” se înlocuiesc cu sintagma “Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole”;

r)în cuprinsul Legii calului nr. 389/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 5 ianuarie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma “Autoritatea Hipică Naţională” se înlocuieşte cu sintagma “Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie”;

s)sintagma “Agenţia de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială” se înlocuieşte cu sintagma “Oficiul de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială”;

ş)sintagma “Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului” se înlocuieşte cu sintagma “Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc”;

t)sintagma “Agenţia Română pentru Investiţii Străine” se înlocuieşte cu sintagma “Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine”.

Art. 58

Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 20 noiembrie 2003, se modifică după cum urmează:

1.La articolul 4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 4

(1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor care revin Guvernului privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, se înfiinţează prin hotărâre a Guvernului, în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, denumită în continuare Administraţia Naţională.”

2.La articolul 46, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) La nivelul judeţului şi al municipiului Bucureşti, atribuţiile în acest domeniu sunt îndeplinite prin intermediul structurilor teritoriale pentru probleme speciale, fără personalitate juridică, care sprijină autorităţile administraţiei publice locale, potrivit legii, în vederea mobilizării operatorilor economici şi a instituţiilor publice.”

Art. 59

Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 354 din 11 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.La articolul 1, alineatele 2 şi 3 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Rezervele de stat fac parte din domeniul privat al statului şi se administrează de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, care se înfiinţează prin hotărâre a Guvernului în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale este condusă de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, care are calitatea de ordonator de credite.”

2.La articolul 1¹, litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“f) stoc intangibil – cantitatea de produs din cadrul stocului rezervă de stat asimilată rezervelor de mobilizare pe timp de pace;”

3.La articolul 3, alineatul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Produsele la care se stabilesc stocuri intangibile, precum şi nivelurile acestora se stabilesc de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.”

4.Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 11

Numărul unităţilor teritoriale subordonate Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, înfiinţarea, desfiinţarea, reorganizarea, precum şi amplasarea acestora se aprobă prin hotărâri ale Guvernului, la propunerea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.”

5.Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 13

Organizarea, funcţionarea şi administrare a rezervelor de stat în condiţiile prezentei legi se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului.”

Art. 60

Alineatul 1 al articolului 3 din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 9 aprilie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Administrarea, supravegherea şi protecţia specială a Fondului Arhivistic Naţional al României se realizează de către Arhivele Naţionale, care se înfiinţează prin hotărâre a Guvernului, la nivel de direcţie, în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.”

Art. 61

Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.La articolul 3, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(8) Directorul general este ordonator de credite şi reprezintă Agenţia Naţională pe plan intern şi internaţional. În îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor, directorul general emite ordine cu caracter individual şi normativ. Ordinele cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

2.La articolul 8, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art. 8

(1) Activitatea Agenţiei Naţionale şi a unităţilor subordonate este finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Agenţia Naţională poate beneficia de programe cu finanţare internaţională.

(2) Toate încasările Agenţiei Naţionale şi ale unităţilor subordonate se fac venit la bugetul de stat. Agenţia Naţională şi unităţile subordonate încasează sume din:

a) servicii prestate;

b) tarife stabilite conform actelor normative;

c) închirieri de spaţii şi aparatură;

d) alte sume încasate în condiţiile legii.”

3.La articolul 8, alineatele (10)-(12) se abrogă.

Art. 62

Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, “Partea I, nr. 254 din 21 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.La articolul 15, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 15

(1) Activitatea A.N.R.S.C. este finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor. A.N.R.S.C. poate beneficia de programe cu finanţare internaţională. Tarifele percepute pentru acordarea licenţelor, tarifele percepute pentru eliberarea autorizaţiilor, tarifele pentru consultanţă şi prestări de servicii acordate la cerere, contribuţii ale operatorilor de servicii de utilităţi publice aflaţi în sfera sa de reglementare şi orice alte sume încasate în condiţiile legii se fac venit la bugetul de stat.”

2.La articolul 15, alineatele (3) şi (4) se abrogă.

3.La articolul 16, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(7) În exercitarea prerogativelor sale, preşedintele A.N.R.S.C. emite avize, ordine şi decizii.”

Art. 63

1.Alineatele (1)-(3) ale articolului 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

“Art. 13

(1) În domeniul administraţiei publice, instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt: Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţia Generală de Paşapoarte, Direcţia Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor şi Arhivele Naţionale.

(2) Structurile de ordine şi siguranţă publică din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt: Poliţia Română, Jandarmeria Română, Poliţia de Frontieră Română, Oficiul Român pentru Imigrări, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi Inspectoratul General de Aviaţie al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Aceste structuri au în compunere unităţi centrale de specialitate, care, după caz, în funcţie de nivelul de organizare, pot avea în subordine, la nivel teritorial, inspectorate, direcţii generale, direcţii, servicii, mari unităţi, unităţi şi/sau subunităţi operative, de instrucţie, medicale şi de învăţământ, precum şi de asigurare a acţiunilor şi suport logistic.

(3) Managementul integrat în domeniul ordinii şi siguranţei publice se realizează de Departamentul ordine şi siguranţă publică. Departamentul ordine şi siguranţă publică este structură operaţională fără personalitate juridică şi este format din următoarele componente de ordine şi siguranţă publică subordonate ministerului: Poliţia Română, Jandarmeria Română, Poliţia de Frontieră Română, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, Oficiul Român pentru Imigrări, Inspectoratul General de Aviaţie al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. Departamentul ordine şi siguranţă publică este condus de un secretar de stat, care este ajutat de un adjunct.”

Art. 64

(1)Legea nr. 181/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Zonei Montane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 20 iunie 2007, se modifică după cum urmează:

1.Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 1

(1) Se înfiinţează Agenţia Naţională a Zonei Montane, denumită în continuare Agenţia, instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, finanţată integral de la bugetul de stat.

(2) Agenţia preia în structura sa Centrul de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi, denumit în continuare CEFIDEC.

(3) Personalul aferent preluat conform alin. (2) se consideră preluat/transferat în interesul serviciului.

(4) Agenţia are sediul central în municipiul Alba Iulia, judeţul Alba.”

2.Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 4

Judeţele cu zonă montană sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.”

3.Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 5

(1) Structura organizatorică, statul de funcţii, numărul de posturi şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale Agenţiei se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

(2) Numărul de posturi pentru Agenţie se stabileşte din numărul total de posturi aprobat pentru Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.”

4.Articolul 6 se abrogă.

5.La articolul 7, alineatele (2) şi (3) se abrogă.

6.Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 8

Personalul din cadrul Agenţiei va urma cursuri de perfecţionare în specialitate.”

7.Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 9

(1) Conducerea Agenţiei se asigură de către un director general, numit de ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, în condiţiile legii.

(2) În exercitarea funcţiei, directorul general al Agenţiei emite decizii şi instrucţiuni.

(3) Directorul general al Agenţiei are calitatea de ordonator secundar de credite.”

8.Articolul 10 se abrogă.

9.La articolul 11, alineatul (2) se abrogă.

10.Articolul 12 se abrogă.

11.La articolul 13, alineatul (2) se abrogă.

12.Articolul 14 se abrogă.

(2)Agenţia preia patrimoniul, posturile, drepturile şi îndatoririle Centrului de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi, potrivit prevederilor Legii nr. 181/2007, pe bază de protocol de predare-primire, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 65

(1)Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 7 octombrie 2003, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 25

(1) Se înfiinţează Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Apărării Naţionale.

(2) Organizarea şi funcţionarea, precum şi stabilirea numărului maxim de posturi ale Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor se fac prin regulament de organizare şi funcţionare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

(3) Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor este condus de un director, numit prin ordin al ministrului apărării naţionale, în conformitate cu dispoziţiile legale.

(4) Structura posturilor pe compartimente, statul de funcţii şi structura de personal se aprobă prin ordin al ministrului apărării naţionale.

(5) Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor întocmeşte proiectul bugetului propriu care se prevede distinct în bugetul Ministerului Apărării Naţionale.

(6) Finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale.”

2.La articolul 26, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“e) propune Ministerului Apărării Naţionale iniţierea proiectelor de hotărâri ale Guvernului pentru înfiinţarea, modificarea, precum şi pentru construirea mormintelor şi operelor comemorative de război străine pe teritoriul României;”

(2)Pentru anul 2009, bugetul aferent Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor se preia de către Ministerul Apărării Naţionale de la Secretariatul General al Guvernului, prin protocol de predare-preluare.

(3)Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei legi în structura bugetului de stat şi în volumul, structura şi anexele bugetelor Ministerului Apărării Naţionale şi Secretariatului General al Guvernului, la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe baza protocolului de predare-preluare.

(4)Protocolul de predare-preluare se încheie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi cuprinde prevederile bugetare, execuţia bugetară până la data preluării, structurile de personal preluate, patrimoniul aferent, precum şi celelalte drepturi şi obligaţii ce decurg din acestea.

(5)Până la introducerea modificărilor prevăzute la alin. (3), finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Art. 66

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 23 decembrie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 354/2003, se modifică după cum urmează:

1.La articolul 4, litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“g) Oficiul de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială, denumit în continuare Oficiu – entitate aflată în subordinea Ministerului Economiei, având ca obiect de activitate punerea în aplicare a procedurilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă pentru executarea operaţiunilor compensatorii;”

2.La articolul 8, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 8

(1) Oficiul este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei.”

3.La articolul 8, alineatele (1¹), (1⁴) şi (1⁵) se abrogă.

Art. 67

Alineatul (1) al articolului 4 din Legea nr. 246/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Drept Public şi Ştiinţe Administrative al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 19 iulie 2007, se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 4

(1) Cheltuielile curente şi de capital ale Institutului se finanţează din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de stat. Subvenţiile de la bugetul de stat vor fi acordate începând cu data de 1 ianuarie 2013.”

Art. 68

La data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea noilor entităţi rezultate din reorganizarea autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 se abrogă:

a)art. 11, 12, 14, 15, 17 şi 18 din Ordonanţa Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 372/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

b)art. X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2004 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea stabilirii cadrului organizatoric şi funcţional corespunzător desfăşurării activităţilor de eliberare şi evidenţă a cărţilor de identitate, actelor de stare civilă, paşapoartelor simple, permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare a vehiculelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 595 din 1 iulie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 520/2004, cu completările ulterioare;

c)Ordonanţa Guvernului nr. 81/2001 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional de Administraţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 106/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

d)art. 1² alin. 1, art. 5 alin. 2 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 11 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;

e)art. 4 alin. (2) din Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 20 noiembrie 2003;

f)art. 4 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 129/2006 privind regimul de control al exporturilor de produse şi tehnologii cu dublă utilizare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.045 din 29 decembrie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 136/2007;

g)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 73/2007 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Serviciile Societăţii Informaţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 29 iunie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 125/2008, cu modificările ulterioare;

h)art. 27 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 noiembrie 2006, cu modificările ulterioare;

i)art. 59-61 din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 9 decembrie 2008;

j)Hotărârea Guvernului nr. 486/2002 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Laboratorului Naţional de Cercetare în Domeniul Conservării şi Restaurării Patrimoniului Cultural Naţional Mobil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 31 mai 2002;

k)art. 682, art. 683 alin. (1), (6)-(8), art. 684-687, art. 688 alin. (1) teza a 2-a şi alin. (3), art. 689, 690 şi art. 692 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare;

l)teza întâi a alin. (2) al art. 6 din Legea nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 24 ianuarie 2005;

m)art. 14 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 125/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 31 august 1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 594/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

n)art. 8-11, art. 11¹ şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 29 mai 2003, cu modificările şi completările ulterioare;

o)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 6 februarie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 252/2001, cu modificările ulterioare;

p)art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea muntelui nr. 347/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 30 iunie 2009;

q)art. 5 şi anexele nr. 2 şi 3 din Legea calului nr. 389/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 5 ianuarie 2006, cu modificările şi completările ulterioare;

r)Ordonanţa Guvernului nr. 5/2009 privind înfiinţarea Agenţiei de Credite pentru Studenţii din Instituţiile de învăţământ Superior de Stat şi Particular Acreditate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 30 ianuarie 2009, aprobată prin Legea nr. 265/2009;

s)Legea nr. 390/2002 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române pentru investiţii Străine, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

ş)art. 2 alin. (1) lit. c), e) şi j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 23 aprilie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

t)art. 27 şi 53 din Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 7 octombrie 2003, cu modificările ulterioare;

ţ)art. 21 lit. c), liniuţa a patra din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 194/2004, cu modificările ulterioare;

u)orice dispoziţie contrară prevederilor prezentei legi.

Art. 69

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 70

(1)Dispoziţiile cap. IV şi V intră în vigoare la 15 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2)Prevederile art. 37-47 din cap. VII intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2010, dată la care se abrogă Legea nr. 10/2008 pentru instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 15 ianuarie 2008.

-****-

Această lege a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constituţia României, republicată, în urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţa comună din data de 15 septembrie 2009.

ANEXA Nr. 1: LISTA instituţiilor şi autorităţilor publice înfiinţate prin lege, ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi ordonanţă a Guvernului, supuse reorganizării

ANEXA Nr. 2: LISTA instituţiilor şi autorităţilor publice înfiinţate prin hotărâre a Guvernului, supuse reorganizării

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 761 din data de 9 noiembrie 2009

Elaborat de:
Markku Karmeniemi, Manager executiv, Asociaţia de Psihiatrie Socială din Ostrobotnia de Sud, Finlanda
Timo Haapoja, Manager de dezvoltare, Asociaţia Înregistrată de Psihiatrie Socială din Sud-Estul Finlandei
Bucureşti 2010
Parteneriat European de Înfrăţire: Sprijin pentru finalizarea sistemului integrat de servicii de sănătate mintală RO/2007/IB/SO/01
La acest material au contribuit echipe de specialişti
de la următoarele instituţii:
Spitalul de psihiatrie Eftimie Diamandescu Bălăceanca, Ilfov
Spitalul de psihiatrie Gura Ocniţei, Dâmboviţa
Stationar de zi Copii Spitalul de psihiatrie
Constantin Gorgos-Titan, Bucureşti
Spitalul de psihiatrie Cronici, Schitu Greci – Olt
Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, Bucureşti
CSM 4 Spitalul de psihiatrie Alexandru Obregia, Bucureşti
CSM Adulţi Titan, Bucureşti
CSM Adulţi Constanţa
CSM Copii Constanţa
Spitalul de psihiatrie Socola, Iaşi
CSM Adulţi, Vaslui
Spitalul de psihiatrie Sf Nicolae, Roman
CSM Ghelerter, Iaşi
DGASPC, Iaşi
CSM Iaşi
LSM Lascar Catargi, Iaşi
ACAR, Iaşi

DESPRE LINIILE DIRECTOARE
1. Privire de ansamblu asupra serviciilor
de reabilitare psihosocială
1.1. Elementele fundamentale ale reabilitării psihosociale
1.2. Normalizare şi integrare în reabilitare
1.3. Diferite tipuri de integrare în reabilitarea psihosocială
1.4. Instruire pentru Reabilitarea psihosocială
1.5. Combaterea stigmatizării
1.6. Finanţări pentru munca de reabilitare psihosocială
1.7. Crearea de reţele
1.8. Planurile individuale de reabilitare
psihosocială ca pietre de temelie
1.9 Servicii de adăpostire
1.10. Unităţi de zi active
1.11. Servicii de asistenţă la domiciliu
1.12. Instruire pentru lucru
1.13. Lucrul în familie
1.14. Medicaţia
1.15. Cooperarea cu asistenţa medicală primară
2. O propunere de Cuprins pentru Planul regional al
Serviciilor de reabilitare psihosocială
3. Linii directoare practice pentru procesul de pregătire a
planurilor regionale de reabilitare psihosocială
4. Evaluarea implementării planului si actualizarea planului
pentru servicii regionale de reabilitare psihosocială
LINII DIRECTOARE PENTRU PLANIFICAREA REGIONALĂ A SERVICIILOR DE REABILITARE PSIHOSOCIALĂ

DESPRE LINIILE DIRECTOARE
Scopul acestor linii directoare este de a ajuta la planificarea, realizarea şi
evaluarea sistemului de servicii de reabilitare psihosocială în regiunea
dumneavoastră de interes. Aceste linii directoare au fost elaborate pornind
de la informaţii bazate pe dovezi şi de la cele mai bune practici. Modelul de
servicii acordate în cadrul comunităţii reprezintă contextul practic al acestor
linii directoare. Acest lucru înseamnă că munca desfăsurată în sănătatea
mintală şi beneficiarii acesteia devin parte a societăţii.
Liniile directoare sunt practice şi prezintă sumar procesul de dezvoltare a
reabilitării psihosociale. Permit posibilitatea de a include specificul local şi
de a elabora planuri individuale de lucru pentru regiunea dumneavoastră.
Liniile directoare cuprind şi exemple practice cu privire la reforma din
domeniul sănătăţii mintale care a avut loc în ultimii 30 de ani în Finlanda.
Liniile directoare sunt împărţite în patru părţi:
1. Privire de ansamblu asupra serviciilor de reabilitare psihosocială
2. Cuprins pentru pregătirea planului regional de servicii de
reabilitare psihosocială
3. Linii directoare practice pentru procesul de pregătire a planului
regional de servicii de reabilitare psihosocială
4. Evaluarea implementării şi actualizarea planului regional
Elaborarea liniilor directoare a reprezentat un proces alcătuit din patru
etape, acestea fiind următoarele:
1. Familiarizarea cu sistemul de servicii
Experţii se familiarizează cu serviciile de sănătate mintală din România, în
cadrul vizitelor făcute la spitalele locale de psihiatrie şi la centrele de zi în
perioada 25-29 ianuarie 2010.
Vizitele au inclus Spitalul Clinic de Psihiatrie Alexandru Obregia şi Centrul

de zi/ Spitalul de zi al acestuia din Bucureşti şi Spitalul Eftimie Diamandescu Bălăceanca.

2. Ateliere de lucru despre viitor
Ateliere de lucru referitoare la serviciile de sănătate mintală desfăşurate în
perioada 26-29 aprilie 2010: un atelier de lucru de o zi la Bucureşti şi un
atelier de lucru de o zi la Iaşi. Scopul acestor ateliere de lucru a fost analizarea
şi evaluarea situaţiei actuale a serviciilor de sănătate mintală şi crearea unei
viziuni pentru viitor împreună cu profesioniştii din diferite regiuni.
3. Ateliere de lucru pentru planificarea regională a serviciilor de
reabilitare psihosocială
Aceste ateliere de lucru s-au desfăşurat în perioada 17-21 mai 2010. Două
ateliere de lucru de câte o zi au fost organizate la Bucureşti şi Iaşi. Scopul
atelierelor a fost de a elabora planuri regionale de reabilitare psihosocială
pentru zece arii de interes. Aceste planuri au fost realizate prin lucrul în
echipă împreună cu profesioniştii din zonele de interes. Anexa Raportului
cuprinde trei modele de planuri regionale.
4. Elaborarea liniilor directoare
Liniile directoare au fost elaborate în perioada 21-25 iunie 2010. În
procesul de elaborare au fost luate în considerare informaţiile obţinute în
cursul vizitelor, precum şi feedback-ul oral şi scris de la întâlnirile de lucru
regionale. Mai mult, experienţa dobândită de către experţii finlandezi în
cadrul propriilor organizaţii din Finlanda a fost folosită în formularea acestor
linii directoare.
1. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA SERVICIILOR
DE REABILITARE PSIHOSOCIALĂ
1.1. ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE
REABILITĂRII PSIHOSOCIALE
Reabilitarea psihosocială este o parte a Psihiatriei sociale, care este o ramură
a psihiatriei. Studiază impactul mediului social asupra sănătăţii mintale şi
crează cadrul teoretic pentru reabilitarea psihosocială. Scopul reabilitării
psihosociale este de a aduce pacienţii/ clienţii şi tratamentul psihiatric
mai aproape de comunitate. În practică, obţine, sprijină şi restabileşte
capacitatea psihică şi socială.
Activităţile psihosociale combină metode din reabilitarea psihiatrică şi
socială. Au la bază diferite tipuri de servicii comunitare. Activităţile de
reabilitare psihosocială individuală au la bază nevoi individuale holistice.

Se observă în UE o tendinţă clară de scădere a numărului de paturi de
psihiatrie şi de creştere a serviciilor comunitare. Aceasta înseamnă că nevoia
de servicii psihosociale se va intensifica în viitorul apropiat.
Principiile de bază ale activităţilor psihosociale sunt:
• Pozitivism în filosofia reabilitării
• Identificarea resurselor mintale ale clienţilor
• Evaluarea posibilităţilor
• Individualitate
• Participarea activă şi angajamentul pacienţilor
• Obţinerea, sprijinirea şi restabilirea capacităţii funcţionale psihice şi
sociale.
• Crearea de reţele.
1.2. NORMALIZARE ŞI INTEGRARE ÎN REABILITARE
Handicapurile încă sunt adesea percepute ca fiind calităţi, defecte sau
deficienţe personale. Din perspectiva acestei definiţii, reabilitarea este
considerată ca o reparare a acestui defect sau a deficienţei.
Dacă handicapurile sunt percepute ca probleme în comunicarea dintre
mediu şi individ, zona în care operează reabilitarea ar trebui să fie considerată
ca parte a mediului. Ca atare, ar trebui să fie parte dintr-un mediu de operare
preventiv, constructiv, social şi de reabilitare socială a mediului.
Această direcţie de gândire este sprijinită de normalizare şi integrare. Ca
regulă generală, procesul de reabilitare ar trebui să se desfăşoare într-un
mediu normal de operare şi într-o reţea socială. Persoana care are nevoie
de reabilitare nu trebuie scoasă din mediul în care trăieşte şi transferată de
exemplu într-o instituţie de reabilitare ca o primă opţiune.
Exerciţiile sociale şi practice ar trebui să aibă un rol important ori de câte ori
este posibil, acestea trebuie să se desfăşoare chiar în mediul în care clienţii
trăiesc.
Procesul de reabilitare trebuie să se desfăşoare într-un mediu normal şi în
cadrul unei reţele sociale în care clienţii să poată:
- menţine şi dezvolte relaţii normale de familie şi de prietenie
- descopere posibilităţi egale pentru a influenţa societatea
- folosi serviciile oferite tuturor şi să rămână în contact cu ceilalţi utilizatori
de servicii şi cu furnizorii de servicii.

Normalizarea respectă liniile directoare elaborate de către Naţiunile Unite
- participarea persoanelor cu dizabilităţi în toate sectoarele unei societăţi
normale este văzută ca obiectiv şi în declaraţiile şi programele de acţiune
ale organelor internaţionale cuprinse în politica dizabilităţilor.
De ex. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a convenit asupra regulilor
standard privind egalizarea şanselor pentru persoanele cu dizabilităţi (1994)
care evidenţiază rolul persoanelor cu dizabilităţi ca membri ai societăţii şi
dreptul lor la propria societate normală. Persoanele cu dizabilităţi ar trebui
să primească sprijinul de care au nevoie prin intermediul serviciilor normale
de educaţie, sănătate, muncă şi sociale.
Normalizare înseamnă că persoana este acceptată cu toate dizabilităţile ei
ca membru al societăţii normale, având aceleaşi drepturi, responsabilităţi,
obligaţii şi oportunităţi ca şi ceilalţi cetăţeni.
1.3. DIFERITE TIPURI DE INTEGRARE ÎN
REABILITAREA PSIHOSOCIALĂ
1. Integrarea funcţională
Integrarea funcţională înseamnă că persoanele în curs de reabilitare,
personalul şi persoanele de sprijin lucrează împreună ca şi comunitate
terapeutică, de exemplu.
2. Integrarea socială
Integrarea socială înseamnă în practică crearea de relaţii de bunăvoie între
persoanele în curs de reabilitare şi oamenii „obişnuiţi”.
3. Integrarea în societate
Scopul final este integrarea în societate. Toţi oamenii trebuie să se bucure
de oportunităţi egale în dezvoltarea şi dobândirea educaţiei şi profesiei
alese de bunăvoie – de a trăi în vecinătatea pe care fiecare o alege şi de
a participa la procesul de luare a deciziilor în societate atunci când sunt
dezbătute aspecte care influenţează viaţa acestora.
1.4. Instruire pentru reabilitarea psihosocială
Instruirea practică şi experienţa de lucru corespunzătoare sunt elementele
de bază ale reabilitării psihosociale profesionale. Actualizarea educaţiei
este o componentă foarte importantă pentru dezvoltarea de noi servicii
şi schimbarea metodelor de lucru. Nevoile individuale şi un context
practic împărtăţit reprezintă punctele de plecare în actualizarea educaţiei.

Actualizarea educaţiei merge împreună cu metodele practice de lucru şi
cunoştinţele profesionale.
În vederea desfăşurării muncii de reabilitare psihosocială este necesară o
echipă de lucru multidisciplinară. De obicei, o echipă este formată cel puţin
din următorii specialişti: psihiatru, psiholog, asistent medical de psihiatrie
şi asistent social. De aceea este necesară existenţa unui context comun de
lucru. Actualizarea educaţiei şi instruirile în grup oferă posibilităţi de găsire
a unui mod colectiv de lucru.
1.5. COMBATEREA STIGMATIZĂRII
Stigmatizarea este un obstacol foarte mare atunci când pacienţii se apropie
de comunitate. De aceea, lupta în vederea combaterii stigmatizării este
poate cea mai importantă parte în dezvoltarea serviciilor comunitare şi
apropierea de comunitate.
Promovarea sănătăţii mintale reprezintă un mod funcţional de desfăşurare
a muncii având ca obiectiv combaterea stigmatizării. Practic, aceasta
înseamnă informare deschisă despre problemele de sănătate mintală.
Aceasta oferă comunităţii posibilitatea de a înţelege pacienţii cu probleme
de sănătate mintală şi simptomele lor. Toate schimbările provoacă teamă în
rândul oamenilor; de aceea este important ca şi comunitatea să fie informată
cu privire la schimbările aduse muncii din domeniul sănătăţii mintale care
vor fi realizate în viitorul apropiat.
Contactul deschis, ascultarea şi comunicarea sunt cele care fac posibile
promovarea şi munca de combatere a stigmatizării. La nivel practic s-a
dovedit că următoarele metode sunt practici bune pentru realizarea muncii
de combatere a stigmatizării:
1. Promovarea sănătăţii mintale în şcoala primară
2. Colaborarea cu mass-media şi celebrităţi
3. Campanii de combatere a stigmatizării
4. Adunări ale cetăţenilor.
1.6. Finanţări pentru munca de reabilitare psihosocială
Ca exemplu vom prezenta aici câteva experienţe din Finlanda.

La nivel de client
Fiecare client ar trebui să aibă un mijloc de trai asigurat în viaţa sa de zi cu
zi. În Finlanda, subzistenţa provine în principal din prestaţiile de invaliditate
sau dintr-o subvenţie de reabilitare. Pentru persoanele în curs de reabilitare
psihosocială, care de cele mai multe ori nu au vechime de muncă, prestaţia
de invaliditate este foarte mică. Suma primită este de cele mai multe ori
insuficientă pentru a acoperi cheltuielile aferente serviciilor de adăpostire,
astfel că persoanele în curs de reabilitare au posibilitatea de a primi sprijin
pentru adăpostire şi o indemnizaţie de asistenţă medicală care este în
legătură chiar cu serviciul de reabilitare din cadrul societăţii. În unele cazuri,
biroul de asistenţă socială din municipalitatea unde clientul îşi are domiciliul
participă la acoperirea cheltuielilor.
Finanţare la nivel local
În Finlanda, serviciile de reabilitare psihosocială pot fi implementate şi
furnizate de către spitalele districtuale, municipalităţi şi furnizori privaţi
de servicii (asociaţii, fundaţii, SRLuri şi PFAuri). Municipalităţile pot alege
independent modul în care se ocupă de sarcinile legate de organizare. În
multe cazuri, municipalităţile scot serviciile la licitaţie şi în cadrul acestui
proces serviciile sunt stabilite atât din perspectiva criteriilor cantitative cât
şi calitative.
Contractele determină nivelul de preţ al serviciilor şi distribuţia costurilor
între municipalitate în calitate de cumpărător şi furnizorul de servicii.
Municipalităţile folosesc banii din bugetul format din fondurile provenite
din impozitele pe venit pentru achiziţionarea serviciilor. Se poate spune că
în general municipalităţile acoperă 70% din costuri şi restul de 30% este
acoperit de clienţii/ persoanele individuale care beneficiază de serviciile de
reabilitare psihosocială.
Alte surse de finanţare:
La nivel organizaţional
Pe lângă finanţarea publică trebuie să mai existe şi alte surse de finanţare.
În Finlanda, Finnish Slot Machine Association (RAY) promovează sănătatea
şi bunăstarea socială în Finlanda. Aceasta foloseşte profiturile obţinute din
jocurile de noroc pentru a sprijini activităţile şi proiectele desfăşurate de
organizaţii din sectorul sănătăţii şi bunăstării sociale.
1.7. Crearea de reţele

Reabilitarea psihosocială este o procedură complexă cu mai multe părţi
interesate. În Finlanda, tratamentul şi reabilitarea sunt adesea furnizate
de către diferite organizaţii. Din acest motiv, crearea de reţele trebuie să
fie foarte bine planificată pentru a asigura succesul activităţii zilnice de
reabilitare. Prin urmare, reabilitarea trebuie să fie văzută ca un proces de
lucru asemănător unei reţele. Şi reţelele personale ale pacientului sunt
importante pentru succesul reabilitării. Din perspectiva angajamentului,
toate persoanele incluse în reţea trebuie să fie conştiente de planul de
reabilitare, obiectivele şi viziunea acestuia. Acest lucru se realizează cel
mai bine atunci când toate părţile care aparţin reţelei, precum familia şi
autorităţile, sunt prezente alături de pacient în momentul stabilirii unui
plan de reabilitare.
1.8. PLANUL INDIVIDUAL DE REABILITARE
PSIHOSOCIALĂ CA PIATRĂ DE TEMELIE
Planul de reabilitare este mereu piatra de temelie a procesului de reabilitare
individuală. Fără planificare individuală reabilitarea psihosocială nu este
posibilă. Reabilitarea trebuie să se bazeze mereu pe un plan de reabilitare
scris, care să cuprindă următoarele părţi:
- nevoile individuale, bunele practici necesare în vederea reabilitării şi
evaluarea continuă a procesului de reabilitare. Cine ia parte la procesul
de reabilitare? Folosind abordarea participativă, cel puţin următorii actori
trebuie să participe:
- clienţii
- profesioniştii
- membrii familiei
- alte părţi interesate care oferă sprijin
Toţi aceşti participanţi sunt egali în planificarea şi evaluarea reabilitării.
1.9 SERVICII DE ADĂPOSTIRE
Serviciile de adăpostire sunt eficiente, economice şi o alegere umană
bună pentru pacienţii cu boli psihice de lungă durată şi care au nevoie de
reabilitare psihosocială.
Serviciile de adăpostire pot fi una dintre cele mai importante părţi structurale
în momentul implementării reformei în domeniul sănătăţii mintale şi trecerii
la serviciile comunitare. Serviciile de adăpostire oferă o posibilitate reală de
scădere a numărului paturilor din spitalele de psihiatrie şi de dezvoltare a
serviciilor în cadrul comunităţii.
Dezvoltarea serviciilor de adăpostire protejate este strâns legată de
schimbările calitative şi cantitative aduse tratamentului psihiatric al
pacienţilor internaţi. Această politică trebuie să facă parte din politicile
sociale şi de îngrijire a sănătăţii acceptate de comun acord înainte ca
reforma de trecere la servicii comunitare să înceapă.
La nivel practic este bine ca dezvoltarea serviciilor de adăpostire să înceapă
din spital. Acest lucru înseamnă realizarea de planuri referitoare la modul în
care pot fi transformate pavilioanele pentru a sprijini mai mult reabilitarea.
După aceea, schimbarea progresivă a rutinei zilnice din pavilioane va fi
posibilă prin cooperarea dintre pacienţi şi membrii de personal. Totul
trebuie să fie bine planificat şi nu trebuie să uităm că schimbările mari nu se
fac dintr-o dată.
În anul 2007, Ministerul Afacerilor Sociale şi Sănătăţii din Finlanda a elaborat
recomandări pentru dezvoltarea de servicii de adăpostire în Finlanda. În
aceste recomandări, serviciile de adăpostire sunt împărţite în trei grupe în
funcţie de nevoia de sprijin precum şi tipul de adăpostire.
Grupele menţionate în aceste recomandări sunt:
1. Adăpostire protejată
Clienţii locuiesc în apartamente private. Personalul este prezent când este
necesar.
2. Locuinţe de serviciu
Clienţii locuiesc în locuinţe mici sau de grup, în care fiecare client desfăşoară
diferite activităţi de reabilitare. Personalul este prezent numai în timpul
programului de lucru.
3. Locuinţe de serviciu 24/24 de ore
Clienţii locuiesc în locuinţe mici sau de grup, în care fiecare client desfăşoară
diferite activităţi de reabilitare. Personalul este mereu prezent.
Iată câteva exemple pentru modul în care poate fi schimbată rutina zilnică
din pavilioane:
EXEMPLE DE DIFERENŢE ÎNTRE SPITAL ŞI
SERVICIILE DE ADĂPOSTIRE
SPITAL
1. Mâncarea oferită de
bucătăria spitalului.
2. Curăţenia făcută de
personalul de curăţenie.
3. Diferitele treburi de zi cu zi
îndeplinite de asistenţii
sociali.
4. Îngrijire medicală în pavilion.
5. Planificarea şi evaluarea
făcută de profesionişti.
SERVICII DE ADĂPOSTIRE
1. Clienţii stabilesc meniul şi
pregătesc mâncarea împreună
cu angajaţii.
2. Clienţii se ocupă de curăţenie
împreună cu personalul.
3. Treburile de zi cu zi îndeplinite
de clienţi în cooperare cu
personalul.
4. Îngrijire medicală în unitatea de
ambulatoriu.
5. Planificarea şi evaluarea făcute
de clienţi, membrii familiei
acestora şi profesionişti, toţi
împreună.
1.10. Unităţi de zi active
Centrele de zi sunt, de obicei, pentru persoanele care trăiesc independent
sau cu propria lor familie sau, uneori, în case de dimensiuni mici sau locuinţe
în comun.
Persoanele cu boli mintale au adesea tendinţa de a se izola în apartamentul
lor, ceea ce duce la izolarea de societate şi la tratament repetitiv în spital.
Când circuitul tratamentului spitalicesc este întrerupt, activităţile desfăşurate
la centrele de zi au rezultate bune. Ritmul zilnic regulat, contactul zilnic
cu echipa de reabilitare şi sprijinul din partea celorlalţi clienţi (sprijin din
partea superiorilor) vor duce la o mai bună iniţiativă pentru o viaţă activă şi
independentă a persoanelor în curs de reabilitare mintală, care va avea ca
rezultat o calitate mai bună a vieţii.
Activităţile desfăşurate sub îndrumarea personalului din unităţile de zi active
pot include activităţi de gătit, exerciţii de mişcare, comunicare, grupuri de
activităţi creative şi aptitudini sociale şi activităţi de simulare.
Activităţile de la centrul de zi sunt şi foarte eficiente din punctul de vedere
al costurilor: pentru preţul unei zi de spitalizare putem asigura în medie 10
locuri la centrul de zi.
1.11. Servicii de asistenţă la domiciliu
Serviciile de asistenţă la domiciliu sunt la acelaşi nivel cu serviciile de
adăpostire protejate. Serviciile de asistenţă la domiciliu înseamnă că
membrii personalului vizitează clienţii la domiciliu după cum a fost stabilit.
Serviciile de asistenţă la domiciliu sunt adesea folosite după perioada de
spitalizare sau serviciile de adăpostire.
Persoanele au de multe ori nevoie de servicii de asistenţă la domiciliu
atunci când locuiesc în propriul apartament. Acest lucru permite membrilor
familiei să locuiască împreună cu persoanele în curs de reabilitare.
Principalele obiective ale serviciilor de asistenţă la domiciliu sunt:
• interacţiunea terapeutică
• a învăţa cum să se ocupe de treburile din gospodărie
• medicaţie
• sprijin în interacţiunile sociale
• îndeplinirea diferitelor sarcini în afara casei.
1.12. Instruire pentru lucru
Instruirea pregătitoare pentru lucru are un rol important în reabilitarea
psihosocială. Aceasta are ca scop oferirea unui parcurs personalizat pentru
unii clienţi orientându-i spre viaţa profesională prin intermediul unui plan
individual de instruire.
Instruirea pregătitoare pentru ocuparea unui loc de muncă diferă, de
exemplu, de educaţia vocaţională prin partea foarte mare de instruire
practică pe care o cuprinde, de 70-80%. Pe lângă muncă, sunt desfăşurate
şi alte activităţi care vin în sprijinul reabilitării precum activităţi de grup,
consiliere pentru reabilitare, instruire individuală pentru lucru, exerciţii fizice
programate, cursuri de informatică, instruire teoretică şi zile de relaxare.
Obiectivul instruirii pregătitoare pentru ocuparea unui loc de muncă
(obiectiv) este de a ajuta persoana în curs de reabilitare să recunoască
propriile resurse şi să pornească la eliminarea obstacolelor. Instruirea
pregătitoare pentru lucru durează circa 1-2 ani.
1.13. Lucrul în familie
Conform cercetărilor, bolile psihice duc la creşterea riscului apariţiei
problemelor psihice în rândul membrilor familiei pacienţilor. De exemplu,
conform unui studiu de cercetare realizat în Finlanda 38% din membrii
familiilor au suferit de depresie clinică. S-a demonstrat de asemenea
că familiile au nevoie de ajutor eficient, prietenos şi rapid precum şi de
informaţii referitoare la situaţia lor. Acestea fac ca reabilitarea să fie mai
eficientă şi familiile se simt sprijinite.
Lucrul în familie permite participarea membrilor familiei la procesul de
reabilitare individuală. De asemenea, acesta ajută membrii familiei să
prevină simptomele problemelor de sănătate mintală şi să gestioneze
propriile sentimente. Lucrul în familie are mereu la bază consimţământul
clientului şi cel al membrilor familiei, însă uneori profesioniştii au un rol
important în motivarea acestora.
1.14. Medicaţia
Medicaţia are un rol important în procesul de reabilitare. Pe măsură ce
reabilitarea progresează, semnificaţia acesteia devine tot mai mare dat fiind
că responsabilitatea în a lua medicaţia îi revine progresiv clientului însuşi.
Este importantă asigurarea faptului că acesta continuă să ia medicaţia, mai
ales în primii paşi ai reabilitării. Obiectivul este de a învăţa clienţii să se
îngrijească în mod independent de propria medicaţie. Fiecare client trebuie
să aibă un doctor care să se ocupe de tratamentul medical. (Acesta poate
fi doctorul de la centrul de sănătate mintală sau un doctor municipal sau
particular).
1.15. Cooperarea cu asistenţa medicală primară
În Finlanda, persoanele apelează adesea la serviciile de asistenţă medicală
primară. De aceea şi clienţii serviciilor de psihiatrie care primesc îngrijire
în ambulatoriu folosesc serviciile de asistenţă medicală primară. Obiectivul
este ca toţi să înveţe cum să folosească aşa numitele servicii normale de
îngrijire a sănătăţii pe care şi ceilalţi le folosesc. Şi aceasta este o parte
importantă a normalizării şi integrării. Serviciile sunt folosite, de exemplu,
pentru verificarea medicaţiei, reînnoirea reţetelor, pentru programarea
şedinţelor de terapie şi serviciilor generale somatice de către un doctor.

2. O PROPUNERE DE PLAN REGIONAL DE SERVICII
DE REABILITARE PSIHOSOCIALĂ
1. DESCRIEREA REGIUNII
(ARIA DE INTERES, SPITAL, CSM )
• Populaţia
o Populaţia reprezintă un factor important în planificarea şi deciderea
nivelului de servicii.
• Rural/urban
o Disponibilitatea serviciilor şi mobilitatea clienţilor stabilesc diferite
provocări pentru zonele rurale şi urbane.
• Reprezentarea Sectorului Sănătăţii Mintale? Sector social? ONG?
Sau altele?
o Profesioniştii care pregătesc planul pentru serviciile psihosociale
regionale pot aparţine unor unităţi/ departamente diferite. Reabilitarea
psihosocială este un tip de activitate de reabilitare multiprofesională care
presupune cooperare între toate părţile implicate. Diferitele părţi au roluri
diferite şi îndeplinesc sarcini diferite în reabilitarea clientului, şi cu toate
acestea toate părţile trebuie să aibă acelaşi obiectiv comun menţionat în
planul de reabilitare.
• Descrierea serviciului
o Spital
o Îngrijire de zi/Spital de zi
o CSM
o Altceva
o Descrieţi serviciul din punctul de vedere al organizaţiei
dumneavoastră. Ce este realizat independent şi ce este realizat în cooperare
cu alte organizaţii?
o Care este principala sarcină a organizaţiei dumneavoastră?
o Cine coordonează reţeaua de cooperare?
o Cine are responsabilitatea globală a procesului de reabilitare?
• Pacienţii/clienţii/persoanele reabilitate
o Toate grupele de vârstă
o Numai adulţii
o Numai copiii şi adolescenţii

2. ROLUL SPITALULUI DE PSIHIATRIE ÎN REABILITAREA
PSIHOSOCIALĂ ÎN REGIUNEA DUMNEAVOASTRĂ
1. 2010 (situaţia actuală)
o Care este rolul spitalului în reabilitarea psihosocială?
o Ce este realizat independent şi ce este realizat în cooperare cu alte
organizaţii?
o Asigură spitalul propriile servicii de adăpostire?
o Asigură spitalul propriile servicii şi activităţi la centrul de zi?
o Asigură spitalul propria instruire pregătitoare pentru lucru?
2. 2012 (în viitorul apropiat)
3. 2015 (în viitorul relativ apropiat)
4. 2020 (în viitor)
3. ROLUL CENTRELOR COMUNITARE DE SĂNĂTATE
MINTALĂ (CSM) ÎN REABILITAREA PSIHOSOCIALĂ
ÎN REGIUNEA DUMNEAVOASTRĂ
1. 2010 (situaţia actuală)
o Care este rolul centrelor de îngrijire a sănătăţii mintale în reabilitarea
psihosocială?
o Asigură CSM propriile servicii de adăpostire?
o Asigură CSM propriile servicii şi activităţi la centrul de zi?
o Asigură CSM propria instruire pregătitoare pentru lucru?
o Organizează spitalul, CSM şi furnizorul de servicii de reabilitare
psihosocială întâlniri periodice ale reţelei pentru dezbaterea planului de
reabilitare a pacientului/ clientului?
2. 2012 (în viitorul apropiat)
3. 2015 (în viitorul relativ apropiat)
4. 2020 (în viitor)

4. ROLUL ASISTENŢEI MEDICALE PRIMARE
ÎN REABILITAREA PSIHOSOCIALĂ ÎN REGIUNEA
DUMNEAVOASTRĂ
1. 2010 (situaţia actuală)
o Care este rolul serviciului de asistenţă medicală primară în îngrijirea
sănătăţii mintale?
o Cum poate sprijini serviciul de asistenţă medicală primară procesul
de reabilitare a clientului?
2. 2012 (în viitorul apropiat)
3. 2015 (în viitorul relativ apropiat)
4. 2020 (în viitor)
5. ROLUL CENTRELOR DE ZI/STAŢIONARELOR DE ZI
ÎN REABILITAREA PSIHOSOCIALĂ DIN REGIUNEA
DUMNEAVOASTRĂ
1. 2010 (situaţia actuală)
o Care este rolul Centrelor de zi/ staţionarelor de zi în reabilitarea
psihosocială?
o Asigură Centrele de zi/ staţionarele de zi servicii de adăpostire?
o În ce fel sprijină Centrele de zi/ staţionarele de zi procesul de
reabilitare a clientului?
2. 2012 (în viitorul apropiat)
3. 2015 (în viitorul relativ apropiat)
4. 2020 (în viitor)
6. ROLUL SERVICIILOR DE ADĂPOSTIRE ÎN
REABILITAREA PSIHOSOCIALĂ ÎN REGIUNEA
DUMNEAVOASTRĂ
o Cum sunt organizate serviciile de adăpostire în regiunea dvs.?
o Cine este responsabil să asigure servicii de adăpostire?
o În organizarea serviciilor de adăpostire se ţine cont de diferitele
nivele de sprijin de care au nevoie clienţii; de ex., sprijin 24/24 de ore sau
cazul opus: un serviciu de adăpostire în care un membru al personalului
vine în vizită de exemplu o dată pe săptămână?
1. 2010 (situaţia actuală)
2. 2012 (în viitorul apropiat)
3. 2015 (în viitorul relativ apropiat)
4. 2020 (în viitor)
7. ROLUL SERVICIILOR DE ASISTENŢĂ LA DOMICILIU
ÎN REABILITAREA PSIHOSOCIALĂ ÎN REGIUNEA
DUMNEAVOASTRĂ
o Asigură regiunea servicii de asistenţă la domiciliu?
o Cine răspunde de implementarea acestor servicii?
o Personalul care lucrează în cadrul serviciilor de asistenţă socială
cooperează cu alte servicii de asistenţă la domiciliu?
o Sunt serviciile disponibile 24/7?
o Sunt serviciile disponibile în situaţiile de criză?
1. 2010 (situaţia actuală)
2. 2012 (în viitorul apropiat)
3. 2015 (în viitorul relativ apropiat)
4. 2020 (în viitor)
8. ROLUL SECTORULUI SOCIAL ÎN REABILITAREA
PSIHOSOCIALĂ ÎN REGIUNEA DUMNEAVOASTRĂ
o Care este rolul sectorului social în reabilitarea psihosocială?
o Participă vreun angajat din sectorul social la elaborarea/ analizarea
planului de reabilitare a pacientului/ clientului?
o Sunt organizate întâlniri între sectorul social şi celelalte părţi care
furnizează servicii de reabilitare psihosocială în regiunea dvs.?
o În ce fel sprijină sectorul social pacientul/ clientul când acesta începe
să ducă o viaţă independentă?
1. 2010 (situaţia actuală)
2. 2012 (în viitorul apropiat)
3. 2015 (în viitorul relativ apropiat)
4. 2020 (în viitor)
9. ROLUL ACTIVITĂŢILOR DE OCUPARE A UNUI LOC
DE MUNCĂ PENTRU PERSOANELE BOLNAVE MINTAL
ÎN REABILITAREA PSIHOSOCIALĂ ÎN REGIUNEA
DUMNEAVOASTRĂ
o Există în regiunea dvs. o unitate care să răspundă de furnizarea
serviciilor de calificare pregătitoare pentru ocuparea unui loc de muncă
pentru persoanele reabilitate?
o Instruirea pentru lucru este desfăşurată ca parte a activităţilor care
au loc în spital sau în afara spitalului?
o În ce fel sunt sprijiniţi clienţii după instruirea pentru ocuparea unui
loc de muncă, în aşa numita etapă de tranziţie către piaţa deschisă a forţei
de muncă?
o Există o reţea între unitatea care asigură instruirea pregătitoare
pentru pentru ocuparea unui loc de muncă şi alte companii care operează
în regiune?
o Societăţile ar putea fi folosite ca locuri practice de instruire?
1. 2010 (situaţia actuală)
2. 2012 (în viitorul apropiat)
3. 2015 (în viitorul relativ apropiat)
4. 2020 (în viitor)

10. NEVOIA DE RESURSE UMANE ÎN REABILITAREA
PSIHOSOCIALĂ ÎN REGIUNEA DUMNEAVOASTRĂ
o Există un număr suficient de personal bine instruit?
o Este nevoie de personal specializat, de exemplu, un terapeut
ocupaţional, terapeut prin artă?
1. 2010 (situaţia actuală)
2. 2012 (în viitorul apropiat)
3. 2015 (în viitorul relativ apropiat)
4. 2020 (în viitor)
11. NEVOIA DE INSTRUIRE ÎN REABILITAREA
PSIHOSOCIALĂ ÎN REGIUNEA DUMNEAVOASTRĂ
o Există cursuri de instruire în domeniul reabilitării psihosociale?
o În organizaţia dvs. au fost alocate fonduri special pentru menţinerea
şi dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului?
o Există o cooperare cu alte organizaţii în vederea organizării de
cursuri de instruire în regiunea dvs.?
1. 2010 (situaţia actuală)
2. 2012 (în viitorul apropiat)
3. 2015 (în viitorul relativ apropiat)
4. 2020 (în viitor)
12. PLANURILE PENTRU PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII
MINTALE ŞI CAMPANIILOR PENTRU COMBATEREA
STIGMATULUI
o Ce fel de activităţi de promovare a sănătăţii mintale şi campanii
de combatere a stigmatizării ar trebui implementate pentru a schimba
atmosfera din comunităţi şi a ajuta clienţii să trăiască în comunităţi?
1. 2010 (situaţia actuală)
2. 2012 (în viitorul apropiat)
3. 2015 (în viitorul relativ apropiat)
4. 2020 (în viitor)
13. SURSELE PENTRU FINANŢAREA REABILITĂRII
PSIHOSOCIALE ÎN REGIUNEA DUMNEAVOASTRĂ
o Cum este realizată finanţarea de servicii în regiunea dvs.?
o Este finanţarea semnificativă astfel încât să facă posibilă dezvoltarea
serviciilor?
o Sunt organizate licitaţii pentru furnizarea serviciilor?
o Este posibil pentru toţi clienţii să participe la reabilitarea psihosocială,
indiferent de zona în care locuiesc?
o Este venitul clienţilor asigurat în timpul perioadei de reabilitare?
1. 2010 (situaţia actuală)
2. 2012 (în viitorul apropiat)
3. 2015 (în viitorul relativ apropiat)
4. 2020 (în viitor)
13. DACĂ TOTUL AR FI POSIBIL, CE FEL DE SERVICII
PRIHOSOCIALE AŢI DORI SĂ EXISTE ÎN ANUL 2020?

3. LINII DIRECTOARE PRACTICE PENTRU PROCESUL DE
PREGĂTIRE A PLANURILOR REGIONALE DE REABILITARE
PSIHOSOCIALĂ
Planul regional pentru reabilitarea psihosocială este un instrument pentru
a ghida în practică activităţile de dezvoltare. Având un acord comun cu
privire la conţinutul planului, sunt necesare abilităţi practice şi activităţi
desfăşurate pentru implementarea planului. De asemenea, este necesară şi
o viziune comună. Instruirea continuă, lucrul în echipă şi vizitele de studiu
sunt o modalitate funcţională de îmbogăţire a cunoştinţelor, de creştere a
motivaţiei şi a înţelegerii cu privire la viitor.
Înainte de a începe sunt recomandaţi următorii paşi practici:
1. Schimbări dorite
2. Metode pentru realizarea schimbărilor
3. Plan de lucru pentru viitor descris pas cu pas
4. Participarea:
4.1. clienţilor
4.2. profesioniştilor
4.3. membrilor familiei
4.4. partenerilor
4. EVALUAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI SI
ACTUALIZAREA PLANULUI PENTRU SERVICII
REGIONALE DE REABILITARE PSIHOSOCIALĂ
Evaluarea şi actualizarea planului regional este un proces continuu ghidat de
propriul plan de lucru al persoanei. Evaluarea se bazează pe feedback-ul scris
si oral şi pe analizarea statisticilor şi registrelor. Se recomandă ca evaluarea şi
actualizarea să se desfăşoare împreună cu echipa şi de asemenea, cu clienţii
şi membrii familiilor acestora. Înainte de a schimba planul este important
să se rezerve suficient timp, deoarece schimbările necesită întotdeauna
un timp destul de îndelungat. Se recomandă să se aştepte cel puţin un an
înainte de actualizarea planului, daca nu s-a întâmplat ceva radical.
La nivel practic, actualizarea planului înseamnă că membrii echipei
analizează fiecare parte a planului şi îţi exprimă părerea. Trebuie analizată
apoi măsura în care au fost îndeplinite obiectivele (membrii echipei
analizează dacă obiectivele au fost îndeplinite). De asemenea, dacă sunt
necesare schimbări clienţii şi membrii familiilor acestora trebuie să fie
consultaţi.

Acest manual face parte dintr-o serie de patru documente publicate în cadrul proiectului de înfrăţire instituţională RO2007 IB SO 01 „Sprijin pentru finalizarea sistemului integrat de servicii de sănătate mintală”
1. Propuneri de politici viitoare în sistemul de servicii de sănătate mintală
2. Programă de învăţământ, program educaţional de management pentru specialiştii cu rol de conducere în sistemul de sănătate mintală
3. Linii directoare pentru planificarea regională a serviciilor de reabilitare psihosocială
4. Set de instrumente de terapie ocupaţională pentru sănătatea mintală